Petitie deschisa asupa Legii Patrimoniului in Germania

[Cacuci]

Iata aici linkul petitiei:
https://www.openpetition.de/petition/on ... 1.01.2016#

Oricine o poate semna. Se strang semnaturi pentru un punct de vedere care sa favorizeze colectiile private si colectionatul, sa nu se faca monopol al statului asupra bunurilor culturale mobile.
Va invit sa o studiati si cine crede de cuviinta sa o semneze.

Asteptam cu nerabdare un act asemanator si pentru Romania.

[valentinian]

Eu am semnat deja petitia demult dar cred ca aderand la U.E. se aplica acest regulament European si la noi si prevaleaza in fata regulamentelor locale.

[picard]

Ar fi bine sa se aplice si la noi unele regulamente din diverse domenii dar din cate stiu
legislatia internationala prevaleaza acolo unde exista (exista legislatie internationala in domeniul colectionatului?)

legislatia europeana obligatorie exista numai in anumite domenii care formeaza asa zis-ul Acquis comunitar.

[popoviciliza]

Petiţia, aşa cum este corect menţionat în topic, se referă la amendamentele unei legi pentru Germania, iar raţiunile pentru care a apărut (în 21.07.2015) se referă la unele aspecte particulare ale acestor amendamente care ar fi afectat colecţionarii de toate felurile: „The stipulations of the amendment of the law on the Protection of Cultural Heritage threaten the collecting of cultural objects by private individuals. This law will effect everybody specialized in traditional collecting fields, such as books, stamps, furniture, ceramics, coins, classic cars and paintings.”. Se cerea respectarea următoarelor principii:
„• No retroactive effect of the law
• No reversal of the burden of proof
• A clear definition of the term “national cultural heritage” and a limit to claims by the state to “national cultural heritage” only
• Free movement, unimpaired by bureaucratic obstacles, of cultural goods which are not classified as “national cultural heritage”, EU-wide, according to the free movement of goods
• An appropriate participation by the parties representing collectors and dealers in the law-making process”
principii cu care orice colecţionar ar trebui să fie de acord. Cu toate acestea, faţă de ţinta iniţială de 100.000 de mii de semnături online, până la 30.07.2016 (data la care s-a finalizat acţiunea), nu s-au strâns decât 35.162 (!!!) de semnături online din Germania (la care se adaugă până la totalul de 48.038 şi semnături din afara ţării), iar - cu tot cu efectul petiţiei asupra legii votate pe 8 iulie 2016, iniţiatorii petiţiei au menţionat un succes parţial. În 2015 anticipam această situaţie şi mi s-a părut ciudat că interesaţii (colecţionarii din Germania) au avut o reacţie atât de slabă.

Într-adevăr, nu este vorba de un regulament european, iar - în acquis-ul comunitar - cultura este vizată de principiul subsidiarităţii (nu cred că se va ajunge prea curând să se reglementeze la nivel UE definiţii ca „national cultural heritage” şi „free movement of national cultural heritage”).

Legislaţia internaţională se referă la două aspecte: protecţie şi circulaţie, iar convenţiile UNESCO (Convenţia de la Haga 1954, Convenţia asupra Traficului Ilicit 1970, Convenţia asupra Patrimoniului Mondial 1970, Al Doilea Protocol al Convenţiei de la Haga 1999, Convenţia pentru Protecţia Patrimoniului Subacvatic 2001, Convenţia asupra Patrimoniului Inviolabil 2003, Convenţia asupra Diversităţii Culturale 2005; „Convenţia de la La Valetta” a Consiliului Europei pentru protejarea patrimoniului arheologic şi Convenţia UNIDROIT 1995) sunt valabile numai în acele state care le ratifică.

[popoviciliza]

Deznodământul (forma finală a legii a fost adoptată în 8 iulie 2016) era astfel reflectat de o publicaţie din domeniul culturii:

German Parliament passes controversial law to protect cultural heritage
Collectors, dealers and high-profile artists campaigned hard against tightening import and export rules
CATHERINE HICKLEY, 8 July 2016

„The German upper house of parliament today (8 July) passed a law aimed at tackling illegal trafficking in looted antiquities and protecting German national heritage, introducing what dealers call the most stringent import and export restrictions on cultural objects in the world.

The Cultural Property Protection Law faced opposition from art dealers and collectors as it wound its way through the legislature. By 4 July, more than 48,000 citizens had signed an internet petition calling “for the preservation of private collecting.” Dealers said private collectors were already moving valuable works abroad before the law’s passage to avoid the new regulations.

A group of 11 former directors of major German museums—including Herwig Guratzsch, ex-director of the Museum of Fine Arts in Leipzig and Christian von Holst, former director of the Staatsgalerie Stuttgart, warned in an open letter to the Bundesrat, the upper house of parliament, that “the exodus is already underway, the damage is already enormous and cannot be reversed.”

For culture minister Monika Grütters, the law is Germany’s commitment “to live up to its responsibilities for mankind’s cultural heritage – nationally and internationally”. It is, she says, “an imperative” given the destruction of heritage in conflict zones like Iraq and Syria and evidence that terrorists are using revenue from the illegal trade in archaeological objects to fund violence.

She argued that “Germany spends billions in tax money to promote culture. It is therefore a matter of course that we should protect and keep our own cultural heritage—including the few cultural objects that are deemed to have national value.”

Under the Cultural Property Protection Law, any cultural goods above a certain value and age —which vary according to the type of object —can only be exported with permission from authorities in the 16 German states. Any archaeological items offered for sale need to be accompanied by an export licence from the country of origin, though collectors secured a last-minute exemption from this rule for coins. The law also eases the repatriation of looted articles to the country of origin.

The Action Alliance for Cultural Property Protection (AACPP), a newly formed organisation which lobbied the German parliament to reject the bill, has called for the immediate creation of an internet portal envisaged in the law to clarify what documentation is needed to import art objects from specific countries. “Without a database it is impossible to ensure legal security when importing cultural goods,” the group says in a statement.”

http://theartnewspaper.com/news/german- ... t-culture/

[popoviciliza]

În acest moment, preocupări similare în România are Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / Ministerul public (am pus în roşu):

Cuvânt la aniversarea muzeală „MNIR 45”
Augustin Lazăr, Procuror general al PICCJ

„Mulțumesc conducerii muzeului pentru invitația de a participa la un eveniment de referință în cultura României: aniversarea a 45 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Colecțiile și întreg patrimoniul său reprezintă o parte importantă, dar și un vector al patrimoniului cultural național, al memoriei noastre colective.

Patrimoniul cultural al României este dovada tangibilă a trecutului nostru, urmele procesului poporului român de “a deveni naţiune”. În perioada contemporană, protejarea patrimoniului cultural al unei ţări nu poate fi lăsată însă exclusiv în sarcina istoricilor, muzeelor, arheologilor şi oamenilor de ştiinţă. Acestă perioadă, caracterizată prin activităţi dinamice pe plan intern şi internaţional, fie ele legale sau ilegale, necesită strategii interconectate la nivel naţional şi internaţional.

Circulaţia bunurilor culturale s-a desfăşurat de multe secole, iar schimbul cultural internaţional a avut şi are loc în continuare. Cu toate acestea, circulația și schimbul de bunuri culturale nu ar trebui să producă dispariția sau distrugerea acestora şi chiar a “amintirilor” unui popor. Ele trebuie să fie conservate drept contribuţii importante la ceea ce numim patrimoniu cultural naţional.

În prezent, se dezvoltă “conştiinţa culturii”, în sensul valorizării dovezilor trecutului cultural şi ca o expresie a valorilor culturii. Este nevoie de o mai bună protecţie a bunurilor culturale din jurul nostru, a culturii în general, pe care o recunoaştem ca o parte indispensabilă a vieţii noastre de zi cu zi. A devenit tot mai clar faptul că ar trebui sensibilizată, mai mult, conştiinţa posesorilor de bunuri culturale privind valoarea lor spirituală, dincolo de cea materială, exprimată în bani. A fi conştienți de patrimoniul pe care îl deţinem este cel mai important element al protecţiei.

Similar protecției acordate bunurilor noastre materiale, ar trebui să ne protejăm şi valorile imateriale împotriva distrugerii, deteriorării şi dispariţiei. Sistemele legale ale majorităţii statelor, ale celor europene îndeosebi, au prevederi care fac posibilă o astfel de protecţie. Autorităţile culturale ale acestor ţări nu numai că definesc patrimoniul cultural, dar concep şi strategiile de protejare şi prezervare. Totuşi, pentru aplicarea acestor politici este nevoie de o cooperare între autorităţile culturale – Ministerul Culturii şi Identității Naţionale, direcţii judeţene, muzee, colecţii etc. – şi cele ale aplicării legii (Poliţie, autorităţi vamale şi autorităţi judiciare). Fiecare din acestea dispune de câte un set posibilităţi intelectuale şi informaţionale, precum şi de bune practici verificate privind protecţia bunurilor culturale împotriva furturilor, deteriorării sau traficului ilicit.

În contextul cooperării inter-instituționale, MNIR a furnizat o prețioasă expertiză autorităților judiciare din România, alte state ale UE și SUA pentru identificarea și recuperarea bunurilor aparținând patrimoniului cultural național. Astfel a fost posibilă recuperarea și repatrierea mai multor tezaure aparținând patrimoniului cultural al României, care anterior au fost sustrase din siturile arheologice clasate monument istoric și exportate ilegal: tezaure monetare și brățări din aur, tabulae conținând legile municipiului Troesmis etc. Aceste artefacte au fost recuperate de la case de licitații străine, iar în prezent se află în colecțiile MNIR. Repatrierea lor și luarea de măsuri punitive față de cei care s-au făcut vinovați de săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului cultural național, a fost posibilă prin cooperarea autorităților române de aplicare a legii cu experții Muzeului Național de Istorie a României. Adresez mulțumiri domnului Ernest Oberländer – Târnoveanu, directorul general al MNIR, pentru contribuțiile de referință la combaterea fenomenului infracțional ce vizează patrimoniul cultural. Autoritățile române au demostrat că pot folosi instrumentele juridice internaționale pentru protejarea patrimoniului propriu, fiind deschizătoare de bune practici in cooperarea cu autorități din UE și SUA.

În România reţeaua normativă internaţională, de protecţie a bunurilor culturale, este foarte densă. Țara noastră a aderat la toate Instrumentele legale internaţionale ale UNESCO, în domeniul protejării patrimoniului cultural (Convenţia de la Haga din 1954, Convenţia asupra Traficului Ilicit din 1970, Convenţia asupra Patrimoniului Mondial din 1970, Al Doilea Protocol al Convenţiei de la Haga din 1999, Convenţia pentru Protecţia Patrimoniului Subacvatic din 2001, Convenţia asupra Patrimoniului Inviolabil din 2003, Convenţia asupra Diversităţii Culturale din 2005; “Convenţia de la La Valetta” a Consiliului Europei pentru protejarea patrimoniului arheologic şi Convenţia UNIDROIT din 1995).

România a adoptat de asemenea, instrumentele UE privitoare la exportul şi returnarea bunurilor culturale, nivelul angajamentului în privinţa protejării patrimoniului cultural prin instrumente legale internaţionale fiind foarte ridicat.

Unul dintre instrumentele juridice cele mai importante este Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, semnată și ratificată de România, intrată în vigoare la 30 iulie 1997. Încă din preambulul Convenției UNIDROIT se menționează profunda preocupare a statelor și îngrijorarea acestora față de amploarea fără precedent pe care a luat-o traficul ilegal de bunuri culturale, la nivel mondial, precum și față de prejudiciile ireparabile cauzate frecvent de către acest tip de trafic bunurilor culturale respective, dar și patrimoniului cultural al comunităților naționale. Îngrijorarea se manifestă și față de jefuirea siturilor arheologice și pierderea unor informații științifice, arheologice și istorice, de neînlocuit, ce rezultă din aceste practici ilicite.

Convenția are drept obiectiv restituirea bunurilor culturale, inclusiv prin instituirea unor mecanisme de compensare, necesare pentru asigurarea repatrierii bunurilor traficate. Așa cum arată și textul Convenției UNIDROIT, măsurile juridice prevăzute de aceasta nu pot ține însă loc de protejarea efectivă a bunurilor culturale, înainte de toate prin protejarea fizică a siturilor arheologice, paza eficientă a acestora, inventarierea și înregistrarea completă a patrimoniului cultural și cooperarea tehnică, la nivel de experți, în vederea protecției.

Cu ocazia pregătirii aderării, Uniunea Europeană a finanţat Proiectul PHARE pentru “dezvoltarea instituţională, proiectarea legislaţiei secundare şi pregătirea profesionale în domeniul patrimoniului cultural mobil şi al bunurilor culturale”, a fost elaborat un protocol care stabileşte un Grup Interministerial de Coordonare şi Monitorizare cuprinzând toate instituţiile beneficiare implicate, inclusiv Ministerul Public. În acelaşi proiect, au fost dezvoltaţi Termenii de Referinţă (TdR) pentru un Sistem de Management al Informaţiei (SMI), inclusiv design-ul arhitectural şi cerinţele de funcţionalitate. SMI, ca parte integrantă a componentei de asistenţă tehnică a proiectului PHARE în ansamblul său, este conceput ca un registru comprehensiv de bunuri culturale şi de patrimoniu cultural, cu posibilitatea unui input şi acces pentru acţionarii guvernamentali, inclusiv parchetele. Proiectul a asigurat training, iar grupul interministerial s-a angajat să repete această pregătire, dacă va fi cazul.

Ministerul Public invită instituțiile participante la reluarea activităților Grupului Interministerial în sensul elaborărării unei Strategii comune de cooperare pentru protejarea patrimoniului cultural vizând următoarele obiective prioritare:
- inventarierea monumentelor și colecțiilor de artă,
- măsuri de asigurare a pazei muzeelor, colecțiilor și siturilor arheologice,
- actualizarea legislației în domeniu, actualizarea regimului legal de utilizare a detectoarelor de metale,
- elaborarea Codului Patrimoniului Cultural,
- pregătirea profesională a personalului care lucrează în domeniu etc.

Asigurându-vă de faptul că veți găsi în Ministerul Public un partener instituțional serios dedicat cauzei protejării patrimoniului cultural național, adevărată carte de identitate a poporului român, precizez că acest domeniu a fost înscris ca obiectiv prioritar în Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017 – 2020, fiind prevăzut cu măsuri operaționale concrete de punere în aplicare. Doresc să urez „La mulți ani!” Muzeului Național de Istorie a României, conducerii acestei prestigioase instituții culturale, muzeografilor, curatorilor, experților în restaurare, oamenilor de știință din domeniul arheologiei și istoriei, precum și întregului personal ce își dedică eforturile pentru dezvoltarea expozițiilor muzeului.

În final, doresc să exprim mulţumiri conducerii MNIR pentru eforturile comune depuse în scopul protejării patrimoniului cultural care nu este doar trecutul nostru și identitatea noastră, ci este temelia viitorului nostru european.”

http://www.mpublic.ro/ro/content/c_08-05-2017-13-05

[Cacuci]

Oare nu s-ar putea implica si Societatea Numismatica Romana in acest demers, ca exponent al intereselor numismatilor si colectionarilor din Romania?

[CMS]

Salut ,

Am si eu o intrebare , in Romania colectionarea monedelor antice este legala sau nu ?

Am incercat sa gasesc informatii despre colectii numismatice private ( romanesti ) si nu am gasit nimic , nici in legi si nici pe internet .

Apartin toate aceste monede statului ( sunt proprietate publica ) sau pot fi detinute si ca ,, proprietate privata''

Multmesc anticipat .

[Florian]

CMS,cred ca ar fi interesant daca ai citi tot ceea ce scrie in acest articol despre Legea 182/2000...Te salut!
http://www.dreptonline.ro/legislatie/le ... 2_2000.php

[CMS]

Salut ,

Numai la noi e asa , se vede ca am fost sub comunism și încă avem legi de pe vremea aia ( proprietatea publică predomină asupra celei private, statul poate sa faca abuzuri) .
SNR (Societatea Numismatica Romana ) ar trebui să se implice , nu se poate face un demers ca in Germania si la noi.
Am întrebat la un anticariat daca are de vanzare monede antice si mi s-a raspuns ca e ilegal daca la noi e ilegal în restul Europei chiar si in Ungaria de ce e legal să detii monede antice ???
Care ar fi pași ca sa obținem aceleași drepturi ca in Germania sau Uk?

Multumesc, am citit ....