articole din presa

Monede Romania, monede straine

Moderatori: vlahul, berserkr

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Apr 2016, 14:37

În fine, un articol al unui profesionist în ale scrisului:

Curățenie în memorie. Lecția bancnotei de 500 de ruble
de Vasile Ernu, 24 aprilie 2016

"Zilele acestea, unul dintre eseiștii ruși importanți, Alexandr Etkind, autorul celebrului volum „Internal Colonization: Russia’s Imperial Experience“, a publicat un volum despre „memoria celor neîngropați“ și modul în care este reprezentată teroarea stalinistă în cultura și politica rusă.

Etkind are un exemplu care sintetizează foarte bine modul în care puterea instrumentaliza această memorie. La ultima lui prezentare, eseistul, asemenea unui iluzionist, a scos două bancnote de 500 de ruble. Sunt bancnote foarte folosite în Rusia. Autorul arată publicului prima bancnotă și descrie ce vede pe bancnota emisă de Banca Națională Rusă în 1997. Pe ea se vede faimoasa mănăstire de pe insula Solovki. Este o imagine pe care orice cetățean de rând o cunoaște. E cam așa cum știm noi ce este pe bancnota de 10 RON sau ce era pe faimoasa bancnotă „comunistă“ de 100 de lei cu Bălcescu.

Însă – susține Etkind – în imagine avem o problemă. De ce toate cupolele bisericilor de aici au o formă piramidală? După cum știm, în tradiția pravoslavnică rusă, bisericile au faimoasele cupole în forma bulbilor de ceapă. Nici Mănăstirea Solovki nu e o excepție. Totuși, aici avem niște cupole „nespecifice“. De ce? Ce ne este prezentat pe bancnotă?

Istoria cupolelor Mănăstirii de la Solovki este și istoria modernă a Rusiei. Istoria spune că după revoluția din 1917 cupolele au fost dărâmate, iar în anii ’20, când insula a fost transformată în lagăr de concentrare, acoperișul-cupolă s-a refăcut în forma piramidală cea mai simplă. După anii ’30, lagărul este închis și cupolele cad iarăși. În anii ’80 sunt restaurate și li se redă din nou forma inițială a bulbilor de ceapă.

Ce imagine avem pe bancnotă? Pe bancnotă nu ne este reprezentată Mănăstirea Solovki, ci faimosul lagăr de concentrare de pe insula Solovki. Iar acestea sunt două lucruri radical diferite.

Dar asta nu e tot. În anii 2000, puterea se prinde de alegerea stranie a designului bancnotei. Povestea intră deja în folclorul popular, iar mesajul capătă forme foarte diverse. Puterea se decide să repare situația, intervine și impune schimbarea. În 2010, Banca Națională scoate o nouă bancnotă de 500 de ruble. Imaginea rămâne apa-rent aceeași: avem insula Solovki și faimoasa mănăstire. Însă de data asta imaginea e prinsă din alt unghi, iar bisericile nu mai au cupolele piramidale, ci în forma cunoscută, de bulbi de ceapă, a bisericilor ruse. Acum pare a fi totul în ordine. Avem în față faimoasa mănăstire de pe insula Solovki. Dar avem și o mică surpriză. Pe bancnotă nu scrie anul de emitere 2010, ci anul de emitere a vechii bancnote, 1997. Imaginea nouă doar șterge anumite urme și înlocuiește o imagine veche, falsificând ceva. Asta e esența jocului cu memoria și istoria pe care îl fac puterea și agenții săi, nu doar în Rusia.

Acest experiment de gestionare politică a memoriei care are loc acum în Rusia este poate cel mai interesant fenomen cultural-po-litic. E o echilibristică fantastică pentru că trebuie gestionate foarte multe evenimente istorice paralele, grupuri sociale cu tipuri de memorie diferită, istoriografii care pe alocuri se bat cap în cap. Iar în spate sunt interese importante ale diverselor grupuri de putere.

E vorba de o istorie complicată a unui imperiu destul de complex. Ai moștenirea țaristă deloc unitară, ai moștenirea sovietică destul de contradictorie în diversele ei perioade și mai ai și postcomunismul haotic. Mai ai fenomene mari precum revoluția, stali-nismul, marile războaie etc. Cum împaci reabilitarea țarismului și moștenirea Rusiei precomuniste cu reabilitarea parțială a lui Stalin în termenii de „bun manager“? Cum spune un important istoric rus, Mihail Gefter: „Istoria este dialogul dintre cei vii și cei morți“.

Dar cel mai interesant mi se pare în acest moment modul în care gestionează regimul Putin comemorarea/memoria celor 3 mari revoluții rusești pe care se construiește modernitatea Rusiei. Mai ales că anii aceștia vor fi ani jubiliari. Avem mai întâi răscoala decembriștilor, cu o mitologie incredibilă și pe care se construiesc „marea literatură rusă“ și discursul modernizator rus (Epoca de aur). Mai avem revoluția de la 1905, care dă tonul marilor schimbări sociale, economice, politice și culturale în sec. XX (Epoca de argint). Și, firește, revoluția din octombrie 1917, cu schimbările ei radicale (Epoca sovietică).

Paradoxul face că, în acest moment, cam cel mai eficient discurs anticomunist, și nu unul de fațadă cum e la noi, pare a fi cel al regimului Putin. Toată mașinăria de reconstrucție a memoriei este îndreptată spre scoaterea din istoriografie a oricărui element progresist al celor trei revoluții. Până și în cazul revoltei decembriștilor (anul acesta se împlinesc 190 de ani), revolta aristocraților de la Curte este pusă sub preș și încărcată cu un element negativ. Situația cu revoluțiile de la 1905 și 1917 e și mai drastică. Se închid muzeele dedicate acestei memorii, se rescriu manualele de istorie, unde toate aceste evenimente dispar sau au doar aerul acela negativ, prezentându-se niște mișcări ce au dus la distrugerea „armoniei lumii ruse“, „Rusia veche pe care am pierdut-o“ din cauza revoluțiilor care au dus la haos etc. Nimic despre cauze, efecte. Nimic despre situația lumii țărănești și muncitorești, despre abuzurile elitei etc. Din perioada sovietică se reabilitează doar li-nia conservatoare și imperială, în timp ce „statul social“ este diabolizat, unul dintre ele-mentele centrale ale perioadei sovietice. Practic, este un întreg reviriment al naționalismului și al liniei ultraconservatoare. În timp ce poporul e tot mai atras de aceste noi obsesii, elita își vede însă de „acumularea de capital“.

Faimoasa vorbă a lui Saltîkov-Șcentrin revine în actualitate: „Atunci când se vorbeşte mult despre patriotism, înseamnă că undeva ceva s-a furat“. Vă sună cunoscut?"

500-rublej-1997.b.r.f.JPG
500-rublej-1997.b.a.f.JPG
Russian money 500 Rubles.jpg
Russian Currency 500 Rubles.jpg
http://www.romanialibera.ro/opinii/come ... ble-414525

Remarc diferenţe şi pe partea cealaltă.
Interesant că site-urile (unele dintre ele) nu au sesizat şi prezintă bancnota a doua ca fiind tipărită (implicit) în 1997.
http://www.worldbanknotescoins.com/2015 ... -1997.html

Am şi eu unele comentarii, revin...
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 29 Apr 2016, 22:57

- ei bine, da!

CONSTANŢA (29.04.2016, 14:14)

Cetăţean englez prins cu zeci de monede bizantine, pe care încerca să le introducă ilegal în ţară
de Andreea Tobias, Cătălin Legănel

"Garda de Coastă a informat, vineri, că în punctul de trecere a frontierei de la Vama Veche s-a prezentat, joi, pe sensul de intrare în ţară, un autocar ce efectuează curse pe ruta Turcia - România.
În timpul controlului specific, poliţiştii de frontieră români au descoperit, în bagajele personale ale unui cetăţean englez, cinci pliculeţe din plastic ce conţineau monede vechi.

În urma cercetărilor s-a stabilit că este vorba de 71 de piese din metal alb şi negru - roşcat, ale căror caracteristici indică faptul că ar fi monede bizantine, susceptibile a fi obiecte de patrimoniu cultural.

Bărbatul, în vârstă de 43 de ani, a declarat că a achiziţionat bunurile dintr-un bazar din Turcia, dar nu a putut prezenta documente justificative.

Poliţiştii de frontieră au confiscat monedele şi au deschis un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de introducerea pe teritoriul statului român, precum şi deţinerea, comercializarea, organizarea de expoziţii sau orice operaţie privind circulaţia bunurilor culturale mobile ori provenite din dezmembrarea de bunuri culturale imobile, care fac parte din patrimoniul cultural al unui stat străin, conform dispoziţiilor legale ale statului respectiv, şi care au fost exportate ilegal."
Document1_Page_2.jpg
Document1_Page_3.jpg
Document1_Page_1.jpg

http://www.mediafax.ro/social/cetatean- ... o-15277801
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 29 Mai 2016, 16:29

recapitulaţie după prima treime din anul 2016, an bisect

Yu_L.Yan scrie:Mai sus era un exemplu a unui coleg din Barlad, care a fost vizitat si i s-au ridicat piese ce sunt posibil de patrimoniu. In acest caz, politia, s-a autosesizat din oficiu, datorita unui articol din presa.

Adminus Maximus scrie:
Una dintre galeriile de artă vizate de percheziţii este Artmark. Percheziţiile au avut loc în perioada 25 - 26.02.2016.


din presa poliţiei http://politiaromana.ro/ro/stiri/misiun ... u-cultural aflăm:

MISIUNI PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI NOSTRU CULTURAL
22 Mai 2016 Sursa: IGPR

"Poliţia Română desfășoară permanent activități pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, atât în misiunile de zi cu zi, cât și prin organizarea de acțiuni și controale tematice. Acţiunile din primele 4 luni ale acestui an au dus la constatare a aproape 200 de infracţiuni comise pe această linie şi recuperarea a peste 6.600 de bunuri culturale.

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, se află în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, în proiecte desfăşurate în şcolile din ţară şi muzeele care expun bunuri culturale mobile, și organizează dezbateri și seminarii cu cetăţenii prin care se relevă importanţa protejării patrimoniului cultural naţional, iar polițiștii se perfecţionează în acest domeniu.

Activităţile pe care le-au desfăşurat poliţiştii, în primele 4 luni, pentru cercetarea şi tragerea la răspundere a celor care au săvârşit infracţiuni la regimul protejării patrimoniului cultural naţional, au dus la constatarea a 194 de infracţiuni ce au adus atingere patrimoniului nostru cultural. 106 persoane au fost cercetate, faţă de care a fost începută urmărirea penală. Dintre acestea, 29 au fost reţinute ori s-au dispus alte măsuri preventive împotriva lor.

Din totalul infracţiunilor constatate în această perioadă, cea mai mare parte (52%) este reprezentată de cele comise la regimul autorizării construcţiilor (Legea nr. 50/1991 republicată), 19,5% este reprezentată de furturi, dintre acestea 64% fiind furturi comise în dauna lăcaşelor de cult, iar 8% sunt infracţiuni de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zone cu patrimoniu arheologic, distrugerea unui sit arheologic ori efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică.

Poliţiştii de investigaţii criminale au recuperat, în cele 4 luni, 6.653 de bunuri culturale mobile, dintre care 2.751 (aproximativ 41%) sunt bunuri arheologice şi monede antice şi medievale sustrase din siturile arheologice din România, fiind confiscate totodată şi 94 de detectoare de metale (61 de la persoane juridice şi 33 de la persoane fizice).

Aceste infracţiuni se referă la furt din situri arheologice, de bunuri de cult din biserici, mânăstiri şi schituri, din locuinţe şi colecţii particulare, din muzee sau colecţii publice (infracţiuni prevăzute de codul Penal) şi la infracţiuni ce privesc monumente istorice ori zone de protecţie ale acestora (prevăzute în legi speciale).

Cu titlu exemplificativ:

Ofiţeri specialişti în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Hunedoara au reţinut, la data de 12 mai a.c., un bărbat, pentru complicitate la furt calificat privind bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional. Acesta a fost ajutat de alţi braconieri ai siturilor arheologice să sustragă bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional.

În 2014, în apropierea locuinţei sale, a fost depistat ascuns un tezaur de 139 de monede Koson din aur, din care bărbatul a vândut o monedă cu 700 euro, iar la începutul anului 2016 a vândut mai multe artefacte (trei statuete din bronz reprezentând zeităţi antice romane Seraphis, Minerva şi Jupiter, o cupă metalică) şi trei monede koson din aur.

În cauză cercetările penale continuă. Dosarul a fost instrumentat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Monede, săgeţi, suliţe şi alte bunuri din patrimoniul nostru cultural, recuperate

Poliţiști din 4 judeţe, sub coordonarea Direcției de Investigații Criminale – Inspectoratul General al Poliției Române, au efectuat 16 percheziții domiciliare, la jumătatea lunii februarie a acestui an, în județele Vaslui, Iași, Galați și Călărași, la persoane bănuite de operațiuni ilegale cu bunuri din patrimoniul cultural național. Au fost descoperite 735 de monede susceptibile a face parte din patrimoniul cultural național și 137 de bunuri arheologice (vârfuri de săgeţi, suliţe, fibule, obiecte silex).

Bunurile au fost ridicate în vederea expertizării, de către experţi acreditaţi de Ministerul Culturii. În acelaşi dosar, în anul 2015, în urma unor percheziții domiciliare efectuate în Bârlad, au fost ridicate 2.715 de monede și bunuri arheologice și de cult. Expertiza efectuată în acest caz a stabilit faptul că monedele fac parte din categoria bunurilor arheologice.

În prima jumătate a lunii a lunii aprilie a acestui an, Poliția Română, prin Direcția de Investigaţii Criminale, a desfășurat o acțiune națională protejarea patrimoniului arheologic, ce a urmărit combaterea braconajului arheologic şi a distrugerilor produse de acesta patrimoniului. Polițiștii au acționat şi pentru combaterea traficului cu bunuri culturale rezultate din braconajul arheologic, în special prin intermediul platformelor de vânzări online.

Controalele de specialitate au fost desfăşurate pe parcursul a două săptămâni, împreună cu specialiști ai direcţiilor judeţene de cultură și ai Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti, la 67 de societăţile autorizate pentru efectuarea de acte de comerţ cu detectoare de metale şi societăţi comerciale sau locurile publice cunoscute ca piaţă de desfacere a bunurilor culturale.

În urma acestora, au fost constatate 25 de infracţiuni și aplicate 9 sancţiuni contravenţionale. De asemenea, au fost puse în aplicare 3 mandate de percheziţie domiciliară, fiind ridicate 529 de bunuri de provenienţă arheologică sau culturale (monede, cărţi bisericeşti, icoane pe lemn şi pe sticlă), susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional mobil şi 59 de detectoare metalice deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale sau comercializate pe platformele de vânzări online fără autorizaţie.

Infoprmaţii de background:

În cadrul Poliției Române sunt încadrați peste 50 de poliţişti specializaţi în acest domeniu, care instrumentează dosare ce privesc protejarea patrimoniului cultural naţional, pe cele 3 paliere, respectiv patrimoniul imobil, patrimoniul mobil şi patrimoniul imaterial. Majoritatea poliţiştilor care desfășoară această activitate au studii în arheologie, arte plastice, istorie sau arhivistică.

Parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale şi structurile teritoriale, a desfăşurat activităţi preventive, împreună cu societatea civilă, prin mediatizarea cazurilor instrumentate şi a acţiunilor desfăşurate şi participări la interviuri pe această linie. Astfel sunt activităţile desfăşurate în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, în cadrul Proiectului educaţional “CUNOAŞTE ŞI PROTEJEAZĂ PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL !”, realizat la nivel naţional, în 212 unităţi de învăţământ (la care au participat peste 12.000 de elevi), cu prilejul Programului şcolar „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Activităţile pe care poliţiştii le-au desfăşurat în şcoli şi în muzeele care deţin şi expun bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, au avut drept scop educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi protejării valorilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional şi universal. Le-au fost furnizarea de informaţii privind tezaurul cultural naţional, drepturile şi obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte protejarea acestuia şi s-a vorbit despre importanţa cooperării dintre membrii societăţii civile şi autorităţile/instituţiile statului competente.

Ofiţerii de investigaţii criminale au realizat, de asemenea în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, Ghidul de informare intitulat „MILLENIA OPES”, ce cuprinde cele mai importante bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, în perioada anilor 2000-2015, lucrare apreciată de către toate instituţiile implicate în deţinerea, depozitarea, conservarea şi protejarea Patrimoniului Cultural Naţional. Lansarea Ghidului, la data de 25 noiembrie anul trecut, s-a dovedit un eveniment de excepţie, la care au participat Secretari de Stat din cadrul M.A.I, cadre cu funcţii de conducere din Ministerul Culturii şi Academia Română, precum şi conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Pentru perfecţionarea poliţiştilor pe linia prevenirii şi combaterii infracţiunilor contra patrimoniului cultural naţional, Direcţia de Investigaţii Criminale a organizat şi în acest an, în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, o serie de seminarii ori convocări, cu tema „Cooperarea interinstituţională şi particularităţi ale cercetării infracţiunilor ce pot fi comise în domeniul patrimoniului cultural naţional”,

În cadrul acestora, poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale şi-au însuşit cunoştinţe noi utilizate de instituţiile cu atribuţii în administrarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional.

Informaţii statistice:

În ultimii 5 ani au fost recuperate bunuri culturale mobile, în marea lor majoritate monede antice şi medievale, în valoare de peste 1.300.000 de euro.

În anul 2011 au fost recuperate 753 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 257.000 de euro, în anul 2012 – au fost recuperate 973 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 323.000 de euro.

În anul 2013 au fost recuperate 1.940 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 270.000 de euro.

În anul 2014 au fost recuperate 9.543 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 215.000 de euro.

De asemenea, în anul 2015, polițiștii au recuperat 12.996 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 273.000 de euro.

În cazurile în care bunurile culturale sunt exportate ilegal, dar şi în cazurile în care sunt introduse pe teritoriul statului român bunuri culturale ce aparţin patrimoniului cultural al altor state, poliţiştii români cooperează cu poliţiştii străini ori cu alte instituţii de aplicare a legii din statele implicate.

Dintre cazurile rezolvate menţionăm dosarul brăţărilor dacice, instrument sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în care au fost trimişi în judecată 11 persoane și condamnate la pedepse cuprinse între 7 şi 12 ani de închisoare, pentru infracţiuni de furt calificat de bunuri de patrimoniu din situri arheologice.

De asemenea, menţionăm un alt dosar, aflat în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, privind furtul a 114 icoane vechi (dintre care 82 au fost recuperate) din mai multe biserici monument istoric de pe raza judeţelor Hunedoara, Mureş şi Vâlcea, în care au fost trimise în judecată 5 persoane, care au fost ulterior condamnate la pedepse cuprinse între 5 și 8 ani (nu sunt definitive), pentru infracţiuni de furt calificat, complicitate la furt calificat în formă continuată şi distrugere.

* * *
Despre munca poliţiştior:

În accepțiunea Legii nr. 182/2000 republicată privind protejarea patrimoniului cultural național, bunurile culturale mobile sunt bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției româneşti, precum și a minorităților naționale la civilizația universală (Art. 3 alin. 1).

Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de drept privat. Asupra acestora se pot constitui, potrivit formei de proprietate, în condiţiile legii, un drept de administrare sau alte drepturi reale, după caz.

În cazul comiterii de furturi sau dispariții de bunuri culturale mobile, polițiștii demarează investigațiile, în conformitate cu prevederile legale, una dintre cele mai importante măsuri fiind aceea de punere în urmărire a bunurilor ce au făcut obiectul acestor fapte. Activitatea de urmărire a bunurilor are la bază o descriere detaliată a acestora, potrivit normelor instituite la nivel internațional, urmărindu-se următoarele criterii:
- categoria din care face parte bunul (tablou, icoană, sculptură, bunuri de cult, etc.);
- suportul pe care este executată lucrarea sau materialul din care este realizată, tehnica de lucru folosită (ex. lemn, ulei pe pânză; ex. decupat, gravat, etc.);
- titlul lucrării sau ce reprezintă (cu descrierea personajelor sau a elementelor principale), autorul (dacă este cazul), semnătura (poziţionare, culoare, caractere, etc.);
- dacă există inscripţii (dedicaţii, numere de inventar, etc.), poziţionarea acestora (avers, revers, stânga, dreapta, jos, sus, etc.) sau alte caracteristici individuale;
- datare sau perioadă (ex. 1893, începutul secolului XVII, epoca bronzului târziu);
- dimensiunile (lungime, lăţime, înălţime, greutate, diametrul, etc.);
- în cazul operelor de artă înrămate, se va ţine cont de forma și dimensiunile ramelor;
- detalii relevante: caracteristici fizice (deteriorări, reparaţii, defecte).

Bunurile astfel descrise sunt implementate în baza de date „Obiecte”, administrată de Poliția Română, iar cele care sunt însoțite de fotografii-martor vor fi publicate pe pagina WEB a Poliției Române (http://www.politiaromana.ro/obiecte). Fotografii ale bunurilor, descrierea acestora și datele sintetice privind furtul sau dispariția sunt comunicate Ministerului Culturii (introduse în Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Autorității Naţionale a Vămilor, precum și Secretariatului General Interpol, prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Inspectoratul General al Poliției Române, în vederea punerii în urmărire internațională și postarea pe pagina WEB a OIPC INTERPOL (http://www.interpol.int/Public/WorkOfArt)."
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 30 Mai 2016, 09:12, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 29 Mai 2016, 16:31

În rezumat avem următoarele (pe capitole şi subcapitole):

Misiuni în primele 4 luni

- 52% infracţiuni la regimul autorizării construcţiilor (Legea nr. 50/1991 republicată)
- 19,5% infracţiuni reprezentată de furturi
- 8% sunt infracţiuni de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zone cu patrimoniu arheologic, distrugerea unui sit arheologic ori efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Poliţiştii de investigaţii criminale au recuperat, 6.653 de bunuri culturale mobile, dintre care 2.751 (aproximativ 41%) sunt bunuri arheologice şi monede antice şi medievale sustrase din siturile arheologice din România, fiind confiscate totodată şi 94 de detectoare de metale (61 de la persoane juridice şi 33 de la persoane fizice).

Cu titlu exemplificativ:

Monede, săgeţi, suliţe şi alte bunuri din patrimoniul nostru cultural, recuperate

Dosar:
16 percheziţii domiciliare, la jumătatea lunii februarie a acestui an, în judeţele Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Călăraşi, la persoane bănuite de operaţiuni ilegale cu bunuri din patrimoniul cultural naţional. Bunurile au fost ridicate în vederea expertizării, de către experţi acreditaţi de Ministerul Culturii. În acelaşi dosar, în anul 2015, în urma unor percheziţii domiciliare efectuate în Bârlad, au fost ridicate 2.715 de monede şi bunuri arheologice şi de cult. Expertiza efectuată în acest caz a stabilit faptul că monedele fac parte din categoria bunurilor arheologice.

Platforme online:
În prima jumătate a lunii a lunii aprilie a acestui an, Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, a desfăşurat o acţiune naţională protejarea patrimoniului arheologic, ce a urmărit combaterea braconajului arheologic şi a distrugerilor produse de acesta patrimoniului. Poliţiştii au acţionat şi pentru combaterea traficului cu bunuri culturale rezultate din braconajul arheologic, în special prin intermediul platformelor de vânzări online.

Artmark şi restul:
Controalele de specialitate au fost desfăşurate pe parcursul a două săptămâni, împreună cu specialişti ai direcţiilor judeţene de cultură şi ai Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti, la 67 de societăţile autorizate pentru efectuarea de acte de comerţ cu detectoare de metale şi societăţi comerciale sau locurile publice cunoscute ca piaţă de desfacere a bunurilor culturale. În urma acestora, au fost constatate 25 de infracţiuni şi aplicate 9 sancţiuni contravenţionale. De asemenea, au fost puse în aplicare 3 mandate de percheziţie domiciliară, fiind ridicate 529 de bunuri de provenienţă arheologică sau culturale (monede, cărţi bisericeşti, icoane pe lemn şi pe sticlă), susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional mobil şi 59 de detectoare metalice deţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale sau comercializate pe platformele de vânzări online fără autorizaţie.

Informaţii de background:

În cadrul Poliţiei Române sunt încadraţi peste 50 de poliţişti specializaţi în acest domeniu, care instrumentează dosare ce privesc protejarea patrimoniului cultural naţional, pe cele 3 paliere, respectiv patrimoniul imobil, patrimoniul mobil şi patrimoniul imaterial. Majoritatea poliţiştilor care desfăşoară această activitate au studii în arheologie, arte plastice, istorie sau arhivistică.

Parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale şi structurile teritoriale, a desfăşurat activităţi preventive, împreună cu societatea civilă, prin mediatizarea cazurilor instrumentate şi a acţiunilor desfăşurate şi participări la interviuri pe această linie. Astfel sunt activităţile desfăşurate în parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, în cadrul Proiectului educaţional “CUNOAŞTE ŞI PROTEJEAZĂ PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL !”, realizat la nivel naţional, în 212 unităţi de învăţământ (la care au participat peste 12.000 de elevi), cu prilejul Programului şcolar „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Activităţile pe care poliţiştii le-au desfăşurat în şcoli şi în muzeele care deţin şi expun bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, au avut drept scop educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi protejării valorilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional şi universal. Le-au fost furnizarea de informaţii privind tezaurul cultural naţional, drepturile şi obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte protejarea acestuia şi s-a vorbit despre importanţa cooperării dintre membrii societăţii civile şi autorităţile/instituţiile statului competente.

Informaţii statistice

Despre munca poliţiştilor [de interes pentru modul în care se pune problema]
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 29 Mai 2016, 16:48

Fiecare dintre capitolele / subcapitolele de mai sus răspund unora dintre întrebările care au apărut pe forum.

Dintre toate, mă rezum la statistica IGPR:

„În ultimii 5 ani au fost recuperate bunuri culturale mobile, în marea lor majoritate monede antice şi medievale, în valoare de peste 1.300.000 de euro.
În anul 2011 au fost recuperate 753 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 257.000 de euro.
În anul 2012 au fost recuperate 973 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 323.000 de euro.
În anul 2013 au fost recuperate 1.940 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 270.000 de euro.
În anul 2014 au fost recuperate 9.543 de bunuri culturale, cu o valoare de aproximativ 215.000 de euro.
În anul 2015, poliţiştii au recuperat 12.996 de bunuri culturale, cu o valoare estimată la 273.000 de euro.”

Astfel, confiscările, „în marea lor majoritate monede antice şi medievale”, sunt repartizate astfel:
În ultimii 5 ani au fost recuperate bunuri culturale mobile.jpg
Din simpla citire a acestor date rezultă că anul cel mai semnificativ este 2011. Încet, încet, lucrurile au intrat în matcă, adică anual se fac „recuperări” calibrate la cca. 200-300 de mii de euro, iar balta seacă încet-încet (de unde eforturile de tip „Artmark.2016”) astfel încât valoarea medie pe „bun cultural” „recuperat” a scăzut în 5 ani de la 341 eur la 21 eur.
Book1.jpg
- galben: dinamica valorii anuale a "bunurilor culturale" confiscate in eur în perioada 2011-2015
- albastru: valoarea medie a "bunului cultural" confiscat
- grena: numărul "bunurilor culturale" confiscate

Ca o glumă amară, anul 2015 ar fi fost un an ratat dacă nu apărea interviul publicat în 20.03.2015 http://www.vremeanoua.ro/cel-mai-pasion ... -barladean, (efectul: „în urma unor percheziţii domiciliare efectuate în Bârlad, au fost ridicate 2.715 de monede şi bunuri arheologice şi de cult”), iar anul 2016 ar fi fost un an liniştit fără acelaşi articol, deoarece valul Giurcanu a atins în 2016 4 judeţe („16 percheziţii domiciliare, la jumătatea lunii februarie a acestui an, în judeţele Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Călăraşi, la persoane bănuite de operaţiuni ilegale cu bunuri din patrimoniul cultural naţional.”)



Dacă ne raportăm însă la ansamblu, totul devine o furtună într-un pahar cu apă (în apă sunt colecţionarii), deoarece cele mai importante 3 infracţiuni sunt:
- 52% regimul autorizării construcţiilor (Legea nr. 50/1991 republicată)
- 19,5% furturi
- 8% acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zone cu patrimoniu
adică numismaţii şi dilerii (de la domicilii până la online, trecând prin târguri şi vămi) sunt vizaţi numai într-o mică fracţie cuprinsă în segmentul 100 – ( 52 + 19,5 + 8 ) = 20,5%.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 16:58

Până să apară mâine în presă, iată direct de la sursă informaţia legată de amenajarea punctului muzeal - Muzeul Tezaurului de la Tismana: http://www.bnr.ro/Ceremonia-depunerii-A ... -9632.aspx

"Evenimentul marchează încheierea lucrărilor de infrastructură și demararea procesului de amenajare a punctului muzeal - Muzeul Tezaurului de la Tismana.

Proiectul, iniţiat de banca centrală în anul 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de “Operaţiunea Neptun” sau “Tismana”, desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 212 tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu 3 tone de aur din tezaurul Băncii Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată, până în 1947, într-o peșteră din apropierea mănăstirii Tismana, județul Gorj.

Punctul muzeal va prezenta publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa cum sunt reflectate în documentele din Arhiva BNR. Vizitatorii vor afla astfel informaţii cheie privind rolul banilor şi al băncii centrale, inclusiv prin intermediul simpozioanelor, seminariilor şi colocviilor ce vor fi organizate în acest spaţiu expoziţional."

ataşate:
Alocuţiunea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
Operațiunea "Tismana" ("Neptun") 1944-1947 - Oameni și fapte
Muzeul Tezarului de la Tismana - Proiect pentru amenajarea muzeală
Foto eveniment
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 17:03

- continuare -

Alocuțiune a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu http://www.bnr.ro/Ceremonia-depunerii-A ... -9634.aspx

"Înalt prea Sfinţia Voastră,
Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj,
Domnule Preşedinte al Senatului Universităţii „Constantin Brâncuşi”,
Domnule Rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi”,
Domnule Primar al oraşului Tismana,

Doamnelor şi domnilor,

„Bine aţi venit!” la ceremonia în cadrul căreia vom depune Actul de fundaţie al Muzeului Tezaurului de la mănăstirea Tismana.

Doresc să vă spun pe scurt, fără să reiau conţinutul Actului de fundaţie, de ce a iniţiat Banca Naţională acest proiect, un proiect pentru care am avut sprijinul şi înţelegerea Mitropoliei Olteniei, astfel încât s-a ajuns la colaborarea a două instituţii fundamentale din istoria poporului român:
- Biserica, o instituţie multiseculară, cu un rol important în conservarea identităţii naţionale,
- şi BNR, o instituţie care aniversează în acest an 133 de ani de existenţă şi care şi-a pus amprenta asupra istoriei moderne a României.

Gestul nostru de a transforma una dintre peşterile muntelui Stârmina în muzeu este rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol:
- Deşi de multe ori se spune că nu se învaţă nimic din istorie, Banca Naţională a României a învăţat temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur;
- Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 tone, la care se adăugau şi trei tone de aur polonez, rămas aici din 1939, când tezaurul Băncii Poloniei a tranzitat România;
- În 1944, tezaurul era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla încă în România, pe de alta, Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană;
- În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, aici, la mănăstirea Tismana, unde a fost depus în peşteră;
- Cunoscută în istorie sub numele de Operaţiunea „Neptun” sau „Tismana”, misiunea s-a desfăşurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR şi cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la Bucureşti;
- Succesul acestei misiuni a fost posibil datorită responsabilităţii manifestate de conducerea instituţiei noastre, în colaborare cu guvernul şi cu alte instituţii: Armata, CFR şi, desigur, Mitropolia Olteniei;
- De asemenea, salvarea Tezaurului a evidenţiat devotamentul, profesionalismul şi patriotismul funcţionarilor băncii însărcinaţi cu îndeplinirea acestei misiuni. În acelaşi timp, în această misiune a fost implicată categoric atât obştea de călugări a mănăstirii Tismana, cât şi mulţi locuitori ai comunei Tismana, care au oferit găzduire celor care au lucrat la amenajarea grotei.

Referitor la rolul pe care ar trebui să îl îndeplinească Muzeul Tezaurului de la Tismana, vreau să precizez că:
- Un punct muzeal, aflat în afara Palatului BNR din Bucureşti, lărgeşte posibilitatea celor interesaţi de a cunoaşte istoria adevărată a BNR. De asemenea, la Târgu Jiu, BNR deţine în proprietate un imobil clasificat drept „monument de arhitectură”, în care Agenţia Gorj, înfiinţată în 1898, s-a mutat în 1901, funcţionând acolo neîntrerupt până azi. Proximitatea celor două obiective conturează un traseu coerent al politicii culturale a băncii nostre centrale, asigurându-i vizibilitate pentru publicul larg;
- Menirea acestui muzeu, aflat acum încă în faza de construcţie, dar care va fi finalizat peste câteva luni, este, în primul rând, aceea de transmite publicului larg, în mod special tinerilor, mesajele evenimentelor istorice evocate publicului larg, în mod special tinerilor. Pentru aceasta ne vom strădui să organizăm simpozioane, colocvii, întâlniri cu specialişti, acţiuni prin care vor fi explicate şi interpretate temele majore, dar şi cele mai puţin cunoscute din istoria acestei ţări, din istoria Băncii Naţionale, precum şi din cea a băncilor şi a banilor din România. Aspiraţia noastră este ca publicul tânăr să găsească aici, într-o atmosferă binecuvântată, răspunsuri la întrebări pe teme istorice şi nu numai;
- Este important şi faptul că în muzeu vor fi valorificate documentele păstrate în Arhiva BNR, care, completate cu o bogată ilustraţie, ne vor prezenta toate momentele importante din perioada 1944-1947, de la proiectarea „Acţiunii Tismana”, de către guvernatorul Alexandru Ottulescu, împreună cu guvernul român, la adăpostirea aurului la Tismana, în timpul guvernatorului Constantin Angelescu şi, în final, la aducerea acestuia în întregime înapoi la Bucureşti, în timpul guvernatorului Tiberiu Moşoiu;
- Trebuie să vă mărturisesc că văd în proiectul acestui muzeu un prilej pentru a analiza dacă dictonul „Historia magistra vitae” (istoria este învăţătorul vieţii) mai poate fi actual sau dacă nu cumva „Singurul lucru pe care îl învăţăm din istorie este că oamenii chiar nu învaţă nimic din istorie”;
- În acelaşi timp, personal, sper că specialiştii de la Banca Naţională, care vor organiza acest muzeu, nu vor uita că istoria nu înseamnă repovestirea izvoarelor, ci şi interpretarea lor corectă.

Aş mai adăuga că suntem aici astăzi şi datorită proiectelor de cercetare a trecutului instituţiei noastre, pe care le-am iniţiat chiar de la începutul anilor 90, ca expresie a convingerii noastre:
- că se impune să ne cunoaştem trecutul şi să îl promovăm cu toate puterile noastre,
- şi că un public educat poate primi şi înţelege mai uşor mesajele Băncii Centrale.

Rezultatele cercetărilor întreprinse de specialiştii noştri în cadrul proiectelor „Acţiunea Tismana”, „Salvarea aurului polonez” sau „Tezaurul de la Moscova” au fost prezentate public şi dezbătute în cadrul mai multor manifestări ştiinţifice pe care le-am organizat la banca centrală:
- Mai multe sesiuni ale Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”;
- Întâlniri ale Cercului de istorie bancară din BNR, la care, de multe ori, au participat urmaşii funcţionarilor BNR, cei care au îndeplinit misiuni importante în istoria acestei instituţii;
- Simpozionul româno - polonez din septembrie 2012, dedicat salvării aurului polonez.

Plecând de la această cercetare temeinică, discursul muzeistic pe care îl dorim la Tismana va urmări interdependenţa dintre aur, politică şi destine individuale, reconstituind un fragment de istorie românească autentică.

Astfel, sperăm că va deveni mai cunoscut rolul real avut de Banca Naţională în istoria noastră modernă şi contemporană, iar Muzeul de aici, de la Mănăstirea Tismana, va demonstra preţuirea pe care o acordăm istoriei adevărate şi respectul pe care-l purtăm din toată inima înaintaşilor noştri.

În acest moment, mulţumirile se îndreaptă către colegii mei, membrii Consiliului de Administraţie al BNR, IPS Irineu, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit Olteniei, Mitropolia Olteniei, monahia Antonia, stareţa mănăstirii Tismana, domnul Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului judeţean Gorj, domnul Marian Slivilescu primarul oraşului Tismana.

De asemenea, nu-i putem uita pe cei care ne-au ajutat să facem publică, după 50 de ani, „Operaţiunea Tismana” şi le mulţumesc: domnului consilier al guvernatorului BNR Cristian Păunescu, domnului Dorin Matei şi specialiştilor de la revista Magazin Istoric, domnului profesor Marian Ştefan, domnului Gheorghe Birău, directorul Agenţiei Gorj a BNR, precum şi doamnelor Nadia Manea şi Mihaela Tone din cadrul BNR."
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 17:08

- continuare -
Fisiere atasate
20130822_Page_02.jpg
20130822_Page_03.jpg
20130822_Page_04.jpg
20130822_Page_05.jpg
20130822_Page_06.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 17:09

- continuare -

cu notabilele menţiunări ale "monedei [...] Ardealul Nostru"
Fisiere atasate
20130822_Page_07.jpg
20130822_Page_08.jpg
20130822_Page_09.jpg
20130822_Page_10.jpg
20130822_Page_11.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 17:16

- continuare -
Fisiere atasate
20130822_Page_12.jpg
20130822_Page_13.jpg
20130822_Page_14.jpg
20130822_Page_15.jpg
20130822_Page_16.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Iul 2016, 17:18

- continuare -
Fisiere atasate
20130822_Page_17.jpg
20130822_Page_18.jpg
20130822_Page_19.jpg
20130822_Page_20.jpg
20130822_Page_21.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 05 Aug 2016, 13:47

S-a publicat!

LEGE nr. 146 din 12 iulie 2016 pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 19 iulie 2016

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul I
Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 24 septembrie 1992, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan."
2. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege.
Articolul II
(1) Până la data de 31 decembrie 2018, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora, astfel cum sunt modificate potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Până la data prevăzută la alin. (1), cele două modele de stemă a României şi respectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în continuare.
(3) Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională a României anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.
(4) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
FLORIN IORDACHE

PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 12 iulie 2016.
Nr. 146.

Anexa 1 (Anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992)
180207_A44.jpg
180207_A44.jpg (39.51 KiB) Vizualizat de 11112 ori

Anexa 2 (Anexa nr. 2 la Legea nr. 102/1992)
180207_A45.jpg

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180207

Scutul este modificat la ambele capete (este mai alungit).

Coroana va fi o mare încercare pentru pseudo-gravorii noştri (şi pe monede şi pe bancnote dimensiunea stemei este atât de mică încât nu permite redarea elementelor de pe coroană). La monede nu cred că se poate modifica ceva (la fimensiunea stemei), poate la bancnote.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde Yu_L.Yan » 09 Aug 2016, 21:16

popoviciliza scrie:Până să apară mâine în presă, iată direct de la sursă informaţia legată de amenajarea punctului muzeal - Muzeul Tezaurului de la Tismana: http://www.bnr.ro/Ceremonia-depunerii-A ... -9632.aspx

Se pare ca vizitatorii mai au un pic de asteptat :)
http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/muz ... index.html
Imagine
http://coinsandliterature.blogspot.com/
Imagine

"Stiu marii paznici unde ne aflam?
Abia iesiti din scutecele humii,
Ne-am catarat pe-acoperisul lumii
Si pe taisul evului umblam."
Avatar utilizator
Yu_L.Yan
******
******
 
Mesaje: 1495
Membru din: 10 Noi 2005, 18:58
Localitate: Yassi

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Aug 2016, 21:42

Din ce văd pe online, a fost închis la 2 zile după inaugurare.

Măcar ne-au rămas impresiile puternice, imposibil de şters:
Thumb (6).jpg
Thumb (7).jpg
Thumb (8).jpg
Thumb (9).jpg
Thumb (10).jpg

Pe câţi din cei din imagini îi cunoaşteţi? Dar câţi dintre ei credeaţi că nu mai sunt în [p]iaţă?
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 10 Aug 2016, 23:23

Dacă nu era subiectul zilei (adică obiectul), poate nu băgam de seamă combinaţia între ce zice (în luna mai) cel ce avea ceva de zis în ce priveşte transparentizarea serviciilor financiare (adică nu BNR) şi ce se întâmplă acum cu transparentizarea BNR.

Faptele:

1. articolul din ziar cu referire la orice altceva decât BNR

"Bogdan Olteanu, BNR: Este nevoie de mai multă transparenţă şi integritate, dar şi de educaţie financiară

10 mai 2016
Autor: Alexandru Zărnoeanu

Bogdan Olteanu, vice-guvernatorul BNR, a declarat în cadrul conferinţei ZF „Protecţia consumatorilor: Transparentizare şi integritate în servicii financiare”, că este necesară o reconsiderare a valorilor etice în sectorul financiar, deoarece capitalismul este bazat pe integritate.
„Transparentizarea şi integritatea mă interesează. Este nevoie de o reconsolidare a valorilor etice în banking. Trebuie să facem presiune pentru acest lucru şi să înţelegem un lucru-capitalismul este bazat pe integritate. Fără integritate în afaceri sistemul democratic se năruie. Alternativa la integritate este mai multă poliţie, mai puţină piaţă liberă şi mai puţină democraţie.”, este de părere Bogdan Olteanu.
Olteanu consideră că sistemul actual are „pârghii legislative şi juridice care pot proteja consumatorii” şi că băncile care au demonstrat mai puţină „empatie” faţă de clienţi vor fi perdanţii „acestei evoluţii comportamentale”.
Pentru vice-guvernatorul BNR o altă problemă a industriei financiare este nevoia de transparenţă faţă de clienţi.
„Transparentizarea trebuie să fie 100%. Bancherii nu au acte complicate pentru că vor să păcălească clienţii ci pentru că relaţia dintre bănci şi clienţi este una complicată. Suntem pe o piaţa globală unde dobânzile, cursurile şi randamentele instrumentelor financiare la care se raportează relaţiile cu clienţii fluctuează.”
„Nu trebuie să fiim naivi să credem că vom avea contracte de o jumătate de pagină. Nu e realist să mergem spre o mai mare simplitate. Industria financiară este complexă. Este nevoie de o educaţie financiară mai bună.”" http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bog ... a-15301413

2. site-ul BNR referitor numai la BNR

"Creșterea gradului de transparentizare a informațiilor legate de activitatea BNR
04.08.2016
Consiliul de Administrație al BNR, întrunit în ședința din 3 august 2016, a analizat modul cum a evoluat în ultimii ani, la nivelul băncilor centrale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale, raportul între independența instituțională și transparența procesului decizional. Pe baza datelor analizate, s-a constatat că în multe bănci centrale ale sistemului european s-a accentuat și diversificat procesul de transparentizare și informare publică, cu deosebire cel legat de deciziile de politică monetară și de salariile conducerii executive.
În consecință, Consiliul de Administrație al BNR a decis să facă publice minutele ședințelor de politică monetară ale Consiliului și veniturile realizate de membrii CA al BNR.
Conținutul și modul de publicare a informațiilor privind deciziile de politică monetară și a veniturilor se vor stabili în ședința Consiliului de Administrație din luna august a.c." http://bnr.ro/page.aspx?prid=11978

3. statistici internaţionale referitoare la transparenţa băncilor centrale din ţările lumii

... ei bine, da, avem o entitate care se ocupă cu acest subiect! Documentul (pdf) se poate citi în ataşamentul la articolul http://economie.hotnews.ro/stiri-finant ... studiu.htm şi din acesta am extras numai datele referitoare la statele membre ale Uniunii Europene + Republica Moldova. Iată tabelul rezultat şi graficul:
1.JPG
Book1.jpg
iar chestiunile preluate din studiu şi punctate în articol sunt:

- pe scala de la 0 la 15, BNR are [în 2010] un grad de transparenţă de 7.5 [la începutul deceniului avea 1,5!!!]

- dintre vecinii noştri, băncile centrale din Ungaria (scor 13,5 din 15 posibil), Republica Cehă (scor 12 din 15), Polonia (9 puncte din 15) şi chiar Moldova (8 puncte din 15) erau mai transparente decat BNR

- cele mai "transparente" bănci centrale erau în ordine cele din Suedia, Noua Zeelandă, Ungaria, Republic Cehă şi Regatul Unit.

La acest indicator, articolul pune întrebarea: de ce ar fi BNR mai transparentă sau la ce i-ar folosi?
Cred că tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme, ca şi ceea ce se întâmplă cu ţările în care transparenţa a atins culmi nebănuite la noi ar trebui să ne facă mai ponderaţi cu acest aspect. Oricum, e cert mai bine decât de unde a pornit BNR, iar chestiunea care ne interesează pe noi (secretizarea tirajului la monede şi a tirajului la bancnote) este posbil să fie deja prea puternic întipărită în modul de lucru la BNR. Personal, mă deranjează hemoragia reflectată de emisiunile monetare anuale (indicatorul M0), aşa că nu prea mai contează aspectele celelalte. Din imaginile de mai sus se poate vedea că transparentizarea celor care au trecut la euro a crescut, fără excepţie, aşa că risc următorul pronostic: BNR va fi permanent sub limita transparenţei Băncii Centrale Europene, iar pragul respectiv va fi atins numai când o să trecem la euro (dacă se va ajunge la asta).

Pe drept cuvânt, articolul subliniază că există şi o limită a transparenţei şi dă şi exemple (în sus şi în jos).

Pe de altă parte, BNR era în 2010 printre băncile centrale cu grad de independenţă dintre cele mai ridicate: în apropierea noastr[ geografică, doar Letonia este "mai" independentă. NU pot să îmi imaginez ce făcea guvernatorul lor cu atâta independenţă (vedeţi doar ce face al nostru), dar pot să vă spun cum sfârşesc cei care conduc bănci centrale după ce "intră" în euro: devin membrii ai Consililui guvernatorilor BCE, adică sunt forţaţi să devină mai transparenţi şi mai puţin independenţi. Tot astfel, le creşte brusc venitul (wow).
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 14 Aug 2016, 11:46, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

AnteriorUrmatorul

Inapoi la Discutii - monede moderne

Cine este conectat

Utilizatorii ce navigheaza pe acest forum: Niciun utilizator inregistrat si 2 vizitatori