articole din presa

Monede Romania, monede straine

Moderatori: vlahul, berserkr

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 10 Aug 2016, 23:52

- continuare -

... iar în 2013 lucrurile stăteau cam aşa (http://www.politico.eu/article/central- ... -salaries/):

SALARII (adică fără indemnizaţii, bonusuri, pensii sau dividende de la vie)
2013.jpg

... la dl. Isărescu se menţionează: „348.712 leu. Estimate by government source. Information is confidential, according to central bank”... tare!
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 11 Aug 2016, 08:11

recapitulaţie după prima jumătate din anul 2016, an bisect
popoviciliza scrie:recapitulaţie după prima treime din anul 2016, an bisect
Yu_L.Yan scrie:Mai sus era un exemplu a unui coleg din Barlad, care a fost vizitat si i s-au ridicat piese ce sunt posibil de patrimoniu. In acest caz, politia, s-a autosesizat din oficiu, datorita unui articol din presa.
Adminus Maximus scrie:Una dintre galeriile de artă vizate de percheziţii este Artmark. Percheziţiile au avut loc în perioada 25 - 26.02.2016.
din presa poliţiei http://politiaromana.ro/ro/stiri/misiun ... u-cultural aflăm:
MISIUNI PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI NOSTRU CULTURAL
22 Mai 2016 Sursa: IGPR"

din aceeaşi presă https://politiaromana.ro/ro/stiri/prote ... iei-romane aflăm (pe o structură identică a modului de comunicare cu cea din 22.05.2016):

PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL, MISIUNE A POLIȚIEI ROMÂNE
06 August 2016 Sursa: IGPR

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale, desfășoară permanent activități pentru protejarea patrimoniului cultural naţional.

Acţiunile din primele 6 luni ale acestui au dus la constatare a peste 300 de infracţiuni care au prejudiciat tezaurul național, recuperarea a aproape 7.500 de bunuri culturale și confiscarea a peste 100 de detectoare de metale.

În primele 6 luni ale acestui an, activităţile desfăşurate de poliţişti, prin Direcţia de Investigaţii Criminale a Poliției Române, pentru cercetarea şi tragerea la răspundere a celor care au săvârşit infracţiuni la regimul protejării patrimoniului cultural naţional, au dus la constatarea a 323 de infracţiuni.

Aceste infracţiuni constau în furturi de obiecte de patrimoniu ori de cult din situri arheologice, din biserici, mânăstiri şi schituri, din locuinţe şi colecţii particulare, din muzee sau colecţii publice ori în fapte penale ce privesc monumente istorice ori zone de protecţie ale acestora.

106 persoane care au adus atingere patrimoniului național cultural prin comiterea unor fapte de natură penală au fost cercetate de polițiști.

Din totalul infracţiunilor constatate în această perioadă, cea mai mare parte (56%) este reprezentată de cele comise la regimul autorizării construcţiilor (Legea nr. 50/1991 republicată), 12,5% este reprezentată de furturi, dintre acestea 55% fiind furturi comise în dauna lăcaşelor de cult.

În aceste 6 luni, poliţiştii de investigaţii criminale din toată țara au recuperat 7.446 de bunuri culturale mobile, dintre care 3.963 (aproximativ 53%) sunt bunuri arheologice şi monede antice şi medievale sustrase din siturile arheologice din România.

De asemenea, în urma acțiunilor zilnice și a controalelor tematice desfășurate de Poliția Română, au fost confiscate 103 detectoare de metale, dintre care 49 de la persoane juridice.

Cu titlu exemplificativ:

În perioada 24-26 februarie a.c., polițiștii din cadrul Direcției de Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, au desfășurat o acțiune în domeniul protejării patrimoniului cultural național.

Astfel, în prima zi a acțiunii, prin cooperare judiciară internaţională, polițiștii au reușit să recupereze, de la un agent comercial din Olanda, o monedă Lysimach din aur, ce a fost depusă în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București.

Ulterior, polițiștii au efectuat percheziții la două galerii de artă din București și la domiciliile unor persoane, cu privire la care existau date că ar deţine bunuri sustrase din situri arheologice românești protejate.

În urma perchezițiilor, au fost identificate și ridicate pentru examinare mai multe loturi de bunuri arheologice: 3 monede Koson din aur, 1.050 de monede antice din argint (denari romani, tetradrahme etc.), 102 artefacte din metal (o armă dacică tip sica, depozite de unelte etc.) și 12 statuete şi vase ceramice (inclusiv aparţinând culturii Cucuteni).

Bunurile de patrimoniu au fost depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

De asemenea, au mai fost indisponibilizate şi sunt în curs de examinare 2.000 de tablouri oferite la vânzare de către casele de licitaţii.

Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 de piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Urmărirea penală este efectuată de polițiștii din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale – Inspectoratul General al Poliției Române și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

La acțiune au participat și polițiști de la inspectoratele de poliţie judeţene Alba, Hunedoara şi Sibiu.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.

Informaţii de background:

În cadrul Poliției Române sunt încadrați peste 50 de poliţişti specializaţi în acest domeniu, care instrumentează dosare ce privesc protejarea patrimoniului cultural naţional, pe cele 3 paliere, respectiv patrimoniul imobil, patrimoniul mobil şi patrimoniul imaterial. Majoritatea poliţiştilor care desfășoară această activitate au studii în arheologie, arte plastice, istorie sau arhivistică.

În cazul comiterii de furturi sau dispariții de bunuri culturale mobile, polițiștii demarează investigațiile, în conformitate cu prevederile legale, una dintre cele mai importante măsuri fiind aceea de punere în urmărire a bunurilor ce au făcut obiectul acestor fapte. Activitatea de urmărire a bunurilor are la bază o descriere detaliată a acestora, potrivit normelor instituite la nivel internațional.

Bunurile astfel descrise sunt implementate în baza de date „Obiecte”, administrată de Poliția Română, iar cele care sunt însoțite de fotografii-martor vor fi publicate pe pagina WEB a Poliției Române (http://www.politiaromana.ro/obiecte). Fotografii ale bunurilor, descrierea acestora și datele sintetice privind furtul sau dispariția sunt comunicate Ministerului Culturii (introduse în Registrul bunurilor culturale distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Autorității Naţionale a Vămilor, precum și Secretariatului General Interpol, prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Inspectoratul General al Poliției Române, în vederea punerii în urmărire internațională și postarea pe pagina WEB a OIPC INTERPOL (http://www.interpol.int/Public/WorkOfArt).

Parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI

Poliţia Română, prin Direcţia de Investigaţii Criminale şi structurile teritoriale, a desfăşurat activităţi preventive, împreună cu societatea civilă, prin mediatizarea cazurilor instrumentate şi a acţiunilor desfăşurate şi participări la interviuri pe această linie.

Pentru educarea elevilor în spiritul cunoaşterii şi protejării valorilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional şi universal, poliţiştii au desfăşurat activităţi în şcoli şi în muzeele care deţin şi expun bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română.

Tinerilor le-au fost furnizate informaţii despre tezaurul cultural naţional, drepturile şi obligaţiile ce le revin în ceea ce priveşte protejarea acestuia şi li s-a vorbit despre importanţa cooperării dintre membrii societăţii civile şi autorităţile/instituţiile statului competente.

Unul dintre principalii parteneri ai polițiștilor în aceste activități preventiv- educative este Fundaţia Collegium XXI.

În parteneriat cu Fundaţia Collegium XXI, ofiţerii de investigaţii criminale au realizat, noiembrie anul trecut, Ghidul de informare intitulat „MILLENIA OPES”, ce cuprinde cele mai importante bunuri culturale mobile recuperate de Poliţia Română, între anii 2000 - 2015, lucrare apreciată de reprezentanții instituţiilor implicate în deţinerea, depozitarea, conservarea şi protejarea Patrimoniului Cultural Naţional.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 13 Aug 2016, 12:29

- cum se face o reunificare cu efect în numismatică -

Destrămate în fum: Când au fost arse miliarde de bancnote comuniste
Sabrina Gorges 23 mai 2015

Going Up.jpg
mărci din Germania de Est la un incinerator de gunoaie

Dacă îl întrebi pe Hans-Joachim Buettner, fost ofiţer din Germania de Est comunistă, cu ce asociază data de 1 iulie, va răspunde „Atunci voi împlini 70 de ani.” Nu. Ce altceva? „Era Ziua Poliţiei Poporului”, spune zâmbind. Ce altceva? Scutură din cap.
La data de 1 iulie 1990, Germania de Est şi-a demonetizat moneda şi la asta s-a asociat o poveste. Lui Buettner i s-a dat o însărcinare cât se poate de neobişnuită: să scape de banii vechi.
Germania de Est şi Germania de Vest au anunţat o unificare monetară în care „marca” est-germană ar înceta să mai fie mijloc legal de plată ca o preliminară pentru reunificarea ulterioară din acelaşi an a Germaniei.

GoingUp1.jpg
un muncitor lopătează bani vechi în 2002, într-un tunel de lângă Halberstadt

Marca est-germană, care a fost întotdeauna „funny money”, a fost înlocuită cu unul dintre cele mai puternice devize din lume, Marca vest-germană. Est germanii şi-au predat banii la bănci pentru a-i schimba în bani noi până la un plafon maxim pe persoană. Vechile monede şi bancnote au devenit lipsite de valoare la data unificării monetare.
Cât de mulţi bani a fost? Nimeni nu ştie sigur; Au fost multe tone de hârtie şi miliarde nedivulgate de mărci în valoare nominală.
Berlinul de Est a decis ca modul cel mai ieftin de a elimina toate bancnotele inutile ar fi să le îngroape într-un buncăr militar subteran din apropierea oraşului Halberstadt, care oricum era pe cale să fie scos din funcţiune. Buettner a fost ultimul comandant al acelui buncăr. Ideea a fost că hârtia, în timp, ar putrezi în subteran, în acest cimitir al bogăţiei de hârtie fără valoare a statului Est German.
Acum pensionar, Buettner conduce vizitatorul prin buncăr cu o lanternă.
În 1944, evrei şi alţi deţinuţi din lagărul de concentrare Langenstein-Zwieberge au fost forţaţi să construiască 13 km de tuneluri în care Germania nazistă intenţiona să înfiinţeze o fabrică de inexpugnabilă pentru a produce componente de avion. Mai târziu, a devenit o arie militară Est-Germană.
Raza lanternei lui Buettner trece peste grămezi uriaşe de nisip. „S-au forat găuri de sus în tavanul tunelului şi apoi s-a turnat apă şi nisip”, spune fostul locotenent-colonel. „Ideea a fost să acopere bancnotele pentru a ajuta să putrezească mai bine. Dar noi ştiam că nu va merge aşa.”
„În 1990, banii a fost adus aici în saci de pânză groasă,” adaugă fostul ofiţer, reamintindu-şi dimensiunile exacte ale acestora: „60 de centimetri înălţime, 30 cm lăţime, 20 de centimetri grosime.”
La acel moment, Buettner a fost ofiţerul care s-a aşezat la masă împreună cu oficialii Băncii de Stat pentru a planifica operaţiunea. Tot ce îi preocupa la momentul respectiv erau logistica, securitatea şi secretizarea.
„De fapt, totul a trebuit să se întâmple repede. Fişetele băncilor (Est Germane), trebuiau să fie golite pentru a face loc mărcilor Vest Germane”, spune el. Buettner scoate nişte planuri vechi ale complexului de buncăre.
„Transportul iniţial de bani au fost cu rezervele de urgenţă ale Germaniei de Est. Acesta a ajuns aici cu trenul”, spune acesta, şi apoi trasează cu un pix liniile ferate care duceau la buncăr. „Au intrat cu totul sub pământ şi a fost descărcat aici.” Mai târziu, transferurile de bani au venit în basculante, spune el, pixul lui trasând o nouă linie pe harta complexului.
Paleţi din lemn încărcaţi cu saci de pânză groasă au fost luaţi de camioane cu stivuitoare la 20 de benzi transportoare, unde sacii au fost descărcaţi manual. Sacii au fost stivuiţi până aproape că au ajuns în partea de sus a plafoanelor buncărului boltite la 9 metri înălţime.
„Au existat întotdeauna oameni din bancă observând... cu ochii pe lucruri”, spune Buettner. Operaţiunea totală a luat aproape 18 luni pentru a se finaliza. Banii RDG au fost depozitat în două tuneluri. Apoi a venit nisipul turnat deasupra.
Numerarul nu putea fi schimbat în vreo altă monedă, dar printre bancnote au fost noi şi bancnote noi de 200 şi de 500 de mărci care nu au fost niciodată puse în circulaţie. Colecţionari îşi doreau aceste rarităţi.
Cu toate că operaţiunea ar fi trebuit să fie păstrată secretă, s-au răspândit vorbe despre sumele mari de bani vechi de jos, ademenindu-i pe hoţi. Doi hoţi care au fost prinşi au fost judecaţi într-un tribunal din Halberstadt în 2002 şi au primit pedepse cu suspendare cu închisoarea.
După ce furturi, Banca Germană pentru Reconstrucţie, ca succesor legal al Băncii de Stat din Germania de Est, a ordonat ca bancnotele, aproximativ estimate la 100 de miliarde de mărci în valoare nominală, să fie scoase din buncăre şi arse într-o instalaţie de incinerare a gunoaielor.
Cu toate că toţi banii au fost eliminaţi, buncărul rămâne până în zi de azi un magnet pentru vânătorii de comori. Graffitti murdărind pereţii şi sticle de lichior goale mărturisesc multe expediţii în interior.
„Mereu sunt spargeri, fără încetare”, spune Buettner, care trăieşte în Halberstadt şi are o parcelă de teren închiriată pentru vânătoare.
La suprafaţa de pste buncăr, terenul este în paragină. Primarul Halberstadt-ului, Andreas Henke, spune: „Sperăm să găsim o utilizare pentru zonă în viitor, ceva în armonie cu natura. Dar există probleme juridice. Va lua ceva timp pentru procedurile de obţinere a controlului legal al terenului.”

http://www.newindianexpress.com/magazin ... 826655.ece
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 29 Aug 2016, 11:14

Yu_L.Yan scrie:
popoviciliza scrie:Până să apară mâine în presă, iată direct de la sursă informaţia legată de amenajarea punctului muzeal - Muzeul Tezaurului de la Tismana: http://www.bnr.ro/Ceremonia-depunerii-A ... -9632.aspx

Se pare ca vizitatorii mai au un pic de asteptat :)
http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/muz ... index.html


Sper ca de data asta să fie definitiv (din 12.08.2016).

Oricum, orarul este provizoriu.

Muzeul Aurului, deschis pentru turiști (12 Aug 2016)
de Diana Speretoiu

"Muzeul Tezaurului de la Tismana a fost deschis de astăzi pentru turişti! Banca Naţională a României a anunţat că programul de vizitare este zilnic între orele 10,00 şi 16,00, dar orarul are un caracter provizoriu [...]."

http://www.radiotargujiu.ro/144552/stir ... uriti.html
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 30 Aug 2016, 09:38

„Prin vocea unuia dintre purtătorii de cuvânt, domnul Dan Suciu, instituţia spune […] că „BNR este oricând pregătită să răspundă la orice întrebare legitimă şi coerentă despre activitatea sa. BNR înţelege şi respectă pe deplin procesul de transparentizare în conformitate cu legea, cu interesul public şi cu practica europeană a băncilor centrale. Website-ul BNR oferă publicului un mare volum de informaţii care răspund întrebărilor uzuale”.”

În cotidianul România liberă au fost publicate 20 de întrebari publice adresate Guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Din cele 3 pagini, câte una în datele de 25, 26 şi 29 august 2016, am selectat numai întrebările propriu-zise, formulate de către Răzvan Orăşanu, fără comentariile ce se pot citi în link-urile de mai jos:

1. Cum se explică angajarea domnului Bogdan Stănescu (semnată de guvernatorul Isărescu) în corpul consilierilor cu rangul cel mai înalt în BNR? Cum se explică detaşările, cine le-a aprobat? Şi în ce va consta activitatea continuă în BNR?
2. Un alt exemplu: cum se explică reangajarea domnului Nicolae Dănilă într-o poziţie nou-creată, cea de „consilier pe probleme de strategie”?
3. Cum se explică angajarea domnului Dan Darabonţ, fost viceprimar PSD, în rolul de director Achiziţii în BNR? A existat un concurs public?
4. Este BNR solidară cu opinia purtătorului de cuvânt, domnul Adrian Vasilescu (altul cel decât oficial, domnul Dan Suciu), care spune că „numai cei care nu cunosc legea pot afirma că reţinerea lui Bogdan Olteanu este o lovitură de imagine pentru BNR”?
5. Ce concluzii se pot trage ţinând cont de politica de resurse umane din trecut şi din prezent – cazul fostului viceguvernator Vlad Soare şi al grupului BNR care a lucrat pentru Sorin Ovidiu Vântu?
6. Ce părere aveţi despre politica de resurse umane promovată pentru conducerea băncilor din sistem?
7. Apropo de o afirmaţie cam hazardată a purtătorului de cuvânt, „Website-ul BNR care oferă un mare volum de informaţii”, există vreun motiv pentru care nu există niciun contact direct al vreunui oficial BNR, respectiv transparenţa este admirabilă, dar lipseşte cu desăvârşire?
8. Care este planul pentru următorii 5-10 ani, în ceea ce priveşte resursele umane?
9. Cum reuşeşte guvernatorul Mugur Isărescu să aibă, la rândul său, 20 de activităţi în paralel, în plus faţă de activitatea de la BNR?
10. Care a fost (şi care este) motivul întârzierii prezentării publice a salariilor exacte, cu toate bonusurile aferente? Care este schema de compensare de 2% din profitul BNR distribuită salariaţilor şi în ce fel se judecă meritele pentru această premiere excepţională?
11. Dacă se poate preciza la care anume cursuri FMI (bănuiesc că e vorba de IMF Institute, că alte cursuri nu există) se predau modelele de echilibru general dinamic născute din direcţia de modelare a BNR?
12. Care bancă centrală din Europa mai are doi purtători de mesaj? Şi cine fracţionează intervenţiile publice pe subiecte de politică monetară între guvernator şi doi purtători de cuvânt ai guvernatorului, în zile alternative, uneori în acelaşi timp pe canale diferite cu purtători de mesaj diferiţi? Şi poate domnul Suciu să arate clar, cu argumente economice, sau – de ce nu? –econometrice unde anume sunt greşite graficele prezentate de Florin Cîţu?
13. Independenţa BNR înseamnă şi independenţa faţă de Guvern?
14. Mai este dl. Adrian Vasilescu purtător de cuvânt al BNR?
15. Cum se explică falimentul a cel puţin 11 bănci, din 1989, sub supravegherea BNR? Ce lecţii au fost învăţate pentru viitor?
16. Are România în momentul de faţă o ţintă de inflaţie clară, limpede, asumată?
17. Rolul Parlamentului şi prezenţa BNR în Parlament numiţi ultima dată, domnule guvernator, când aţi fost prezent în Parlament pentru justificarea acţiunilor şi a strategiei economice a Băncii Naţionale, nu pentru numire?
18. Care sunt băncile care au participat la atacul speculativ asupra leului?
19. Unde anume sunt rezervele fizice de aur ale României?
20. Cine gestionează rezervele valutare internaţionale ale României? Cum evaluează BNR performanţa respectivilor manageri ai fondurilor României?

ÎN LOC DE CONCLUZIE. Îndemn BNR-ul să revină la comunicarea ponderată, nuanţată, moderată, depersonalizată
[…]
Toată lumea […] ar trebui să conştientizeze că România are de câştigat dintr-un climat în care se aud mai multe voci în dezbaterea publică, fie şi voci critice. Vremea în care exista o singură voce, întotdeauna corectă […] aparţine de trecutul nostru întunecat. La fel tehnicile gen „pumnul în gură”, „dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine”, „teoria redundanţei sistemelor”, „sunt nişte elemente izolate”, „este falş” (cu ş de la şarpe), supra-alimentarea mass-media cu „punctul de vedere oficial” etc. Toate aceste elemente nu mai pot face parte din strategia de comunicare a unei bănci centrale moderne în epoca internetului, a microblogurilor, a ciclului mediatic 24/7, a reţelelor descentralizate de specialişti care „desfac” informaţia în reţele sociale, în timp real. Îndemn BNR să revină la comunicarea ponderată, nuanţată, moderată, depersonalizată şi mai precisă din trecut, în folosul instituţiei şi al României.

http://www.romanialibera.ro/opinii/come ... scu-426319
http://www.romanialibera.ro/opinii/come ... ii--426406
http://www.romanialibera.ro/opinii/come ... ii--426596
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 10 Feb 2017, 21:20, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 30 Aug 2016, 10:11

- continuare -

În opinia mea, întrebările 1, 2, 3, 5, 6, 8, 9 şi 10 (8!) sunt pe diverse aspecte de cadre / personal / resurse umane, iar 4, 7, 12, 14 şi 17 (5!) sunt derivate din primele, aşa că 65% din tir se concentreză pe persoane.

Tot în opinia mea, era loc de mai bine, ţinând cont de prevederile Legii nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, Art. 2:
"Obiectivul fundamental si principalele atributii
(1) Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
(2) Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei sunt:
a) elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;
b) autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;
c) emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;
d) stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;
e) administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Într-adevăr, cele 5 principale atribuţii nu prea au fost avute în vedere de către dl. Orăşanu.

Dintre acestea, ceea ce putea fi de interes pentru colecţionari era o solicitare de clarificare cu privire la Art.2, paragraful c), mai ales în condiţiile în care Guvernatorul BNR consideră că "Țintirea agregatelor monetare – practicată și de BNR în anii ’90 – a căzut în desuetudine până la finele acelui deceniu [...], țintirea directă a inflației începând să fie utilizată în majoritatea țărilor care nu practicau cursuri fixe. Încă din 1996, Mishkin și Estrella – doi dintre cei mai reputați specialiști în domeniu – se întrebau, în titlul unui articol care a făcut ceva vâlvă, „Există un rol pentru agregatele monetare în conducerea politicii monetare?”. „Nu prea” era concluzia la care ajungeau." (Mugur Isărescu, guvernatorul BNR - prelegere la deschiderea Festivalului Dilema Veche 2016, Alba Iulia, 26 august 2016 http://bnr.ro/Parcursul-economiei-roman ... 14653.aspx)

Astfel, reiese că - din diverse raţiuni - "emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei" (baza agregatelor monetare) este decuplată de către BNR de "asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor" (obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei). Altfel spus, emisiunile excepţional de numeroase de bancnote şi monede (anuale la tipurile diferite de monede!) ale BNR în acest secol nu se vor opri...

O veste proastă pentru colecţionari.

Aspecte:
- monedele de circulaţie - şi aşa de râs ca design! - în calitate excepţională nu vor exista în colecţii complete (oricum, monedele vin tot mai bumbăcite din Monetăria Statului, fiindcă productivitatea are minusurile ei la calitate)
- bancnotele - deja cotate ca fiind de calitate mai slabă între cele pe suport de polimer - vor avea aceeaşi soartă pentru că este greu să tot rupi din banii pe care îi câştigi pentru a pune deoparte astfel de bancnote (nominalul seriei complete de după 2005 este de 3.525 lei)

Ce să mai vorbim despre problema reală a monedelor şi medaliilor, seturilor de monetărie şi a altor efecte numismatice?
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Oct 2016, 13:01

Caldă: 26.10.2016

http://www.bnr.ro/leulromanesc-14812.aspx

"Leul Românesc
Aplicație pentru dispozitive mobile

Leul Românesc este aplicația oficială a BNR dedicată monedei naționale.

Utilizatorii de dispozitive mobile Apple iOS și Android pot descoperi în cadrul aplicației detalii despre Bancnote, elementele de siguranță și principalele elemente de design, pot experimenta interactiv ce se întâmplă atunci când o bancnotă este înclinată, când este luminată din spate sau cum se prezintă în lumină ultraviolet. Monedele în circulație beneficiază și ele de un spațiu dedicat.

Utilizatorii pot accesa de asemenea o pagină cu informații generale Despre BNR și un Joc interactiv finalizat cu posibilitatea creării unei bancnote personalizate cu chipul jucătorului.

Un set cuprinzător de întrebări și răspunsuri oferă utilizatorilor interesați detalii despre avantajele banilor din polimer comparativ cu cei din hârtie, preschimbarea bancnotelor și monedelor vechi sau oferă recomandări pentru situația în care aveți suspiciuni că o bancnotă ar fi falsă.

Aplicația este gratuită și se adresează persoanelor care lucrează des cu numerar (comercianți, casieri etc.), persoanelor care interacționează pentru prima oară cu lei (turiști străini), dar și publicului larg, utilizator de dispozitive mobile. Aplicația folosește cu succes funcțiile de bază ale telefoanelor și tabletelor moderne, permițând utilizatorilor să interacționeze cu bancnotele virtuale înclinând dispozitivul sau utilizând camera foto.


Principalele secțiuni ale aplicației:

Bancnote (elemente de siguranță și de design);
Monede;
Despre BNR;
Jocul portretelor – cei care ajung la final pot personaliza o bancnotă cu portretul propriu.

Aplicația este disponibilă în română și engleză, pe dispozitive Apple iOS și Android

Capturi de ecran:"
Fisiere atasate
Thumb.jpg
Thumb.jpg (17.88 KiB) Vizualizat de 10246 ori
Thumb (1).jpg
Thumb (1).jpg (20.68 KiB) Vizualizat de 10246 ori
Thumb (2).jpg
Thumb (2).jpg (10.81 KiB) Vizualizat de 10246 ori
Thumb (3).jpg
Thumb (3).jpg (19.76 KiB) Vizualizat de 10246 ori
Thumb (4).jpg
Thumb (4).jpg (20.09 KiB) Vizualizat de 10246 ori
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde ambr0zie » 26 Oct 2016, 20:21

Buna informatie, dle popoviciliza, multumim (de multe ori m-am intrebat daca sunteti domn sau doamna/domnisoara, presupun ca domn desi numele ar putea sugera altceva). Cu prima ocazie am sa-mi instalez aplicatia pe rasnita mea de telefon.

Nu sunt 100% sigur, dar BNR are o sectiune de arhiva, un site oficial ceva, in care sa vedem organizat TOATE monedele si bancnotele emise din 1867 pana in prezent? De tiraje si date de retragere m-am lamurit aici pe forum ca trebuie sa imi iau gandul.

Acum realizez ca eu personal cunosc bancnotele si monedele vechi romanesti mai mult din site-uri "neoficiale", inclusiv portalul numismatic corelat cu acest forum ... care e istorie din ce am inteles.
__________________
Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizației.
Avatar utilizator
ambr0zie
*****
*****
 
Mesaje: 242
Membru din: 01 Apr 2014, 19:29

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 26 Oct 2016, 20:55

Cu plăcere!

BNR are o arhivă şi o colecţie. Parte din acestea sunt reflectate în documentaţia de specialitate (inclusiv a BNR), respectiv la muzeul BNR (http://www.bnro.ro/Turul-virtual-al-BNR-8857.aspx), dar nu există o viziune care să prezinte "TOATE monedele si bancnotele emise din 1867 pana in prezent?".

Cea mai bună exemplificare a acestei lipse de viziune este politica deliberată de a NU publica tirajele (deşi ele sunt cuprinse în masa monetară, care se comunică în amestec) şi datele de retragere (deşi toate fac obiectul unor documente scrise). Trebuie să aveţi în vedere că nu întâmplător totul în BNR se raportează la cei de azi şi nu şi la cei de ieri, astfel că multe lucruri se şterg pe măsura trecerii timpului. Pe site-ul BNR se tot face curăţenie, aşa că în arhiva online să nu apară decât ceea ce ţine de moment. Are idee cineva câte mandate putea să aibă un guvernator al BNR după 1989? Probabil că nu mulţi mai ţin minte, dar acesta este un rezultat al situaţiei descrise. Ce pretenţii să avem să aflăm toate datele legate de numismatică? În 2014 am întrebat în scris unde se mai fabrică bancnotele noastre, şi am primit răspuns în 2015 în scris: "In conformitate cu Art. 4 din Hotararea de Guvern Nr. 231 din 29.03.1991, fabricarea biletelor de banca pentru acoperirea nevoilor de numerar ale tarii este efectuata de Banca Nationala a Romaniei, prin intermediu R.A. Imprimeria BNR."

În fine, asta este situaţia.

Cu stimă,
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 01 Noi 2016, 10:56

Câteva indicii oferite implicit de către muzeografi cu referire la teme curente pe forum (cum ar fi detectarea metalelor, selectarea obiectelor cu valoare patrimonială etc.): http://www.brukenthalmuseum.ro/index2.php/ro/detail/401

Expoziţia: Detecția de metale, între știință și pasiune
Locul de desfășurare: Palatul Brukenthal, Sălile de Expoziții Temporare
Durata: 20.10 – 11.12.2016
Vernisaj: Joi, 20 octombrie, orele 13:00
Curatori: Adrian Georgescu, Claudiu Munteanu, Gheorghe Natea, Anca Nițoi și Claudia Urduzia

Text oferit de curatorii expoziţiei:
"Prin organizarea expoziției intitulate Detecția de metale între știință și pasiune, Muzeul Național Brukenthal și-a propus să aducă în fața unui public cât mai divers și numeros, pe de o parte, dar și cât mai interesat, pe de altă parte, cele mai noi obiecte intrate în patrimoniul său arheologic, obiecte găsite pe teritoriul administrativ al județului Sibiu în ultimii doi ani; artefactele respective sunt descoperite, de această dată, nu graţie clasicelor săpături arheologice (fie că vorbim aici despre cercetări sistematice, preventive sau de suprafață), ci prin folosirea unor mijloace tehnice care, deși moderne, sunt prin excelență distructive - am numit aici detecțiile de metale.
Considerată de unii pură pasiune, văzută de alții drept potențială „sursă de îmbogățire” (invocându-se drept temei legal alin. (4) din articolul 49 al Legii 182/2000 - republicată în anul 2008 - referitoare la protejarea patrimoniului cultural național mobil, în care se precizează că „autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condițiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepțională, se poate acorda și o bonificație suplimentară de până la 15% din valoarea bunului”), detecția metalică a bunurilor culturale mobile din România de astăzi reprezintă un adevărat măr al discordiei între „detectoriști” și arheologi, mai ales datorită formulei descoperiri întâmplătoare (folosită în lege). Oare, poate fi considerată întâmplătoare acțiunea de căutare a bunurilor culturale cu ajutorul detectorului de metale, în condițiile în care folosirea acestuia este, totuși, un act voluntar, săvârșit în mod conștient și premeditat?
Ne dorim însă ca demersul nostru expozițional să nu se constituie într-un pretext de discuții pro și contra pe marginea acestui subiect, ci într-un elogiu adus arheologiei; cât despre aspectele juridice ale temei abordate mai sus, considerăm că acestea trebuie lămurite doar printr-un dialog deschis, echilibrat, între cele două tabere (arheologi/detectoriști), concretizate printr-un cadru legislativ mai clar, transparent și lipsit de echivoc.
Revenind la expoziția noastră, trebuie să precizăm că piesele descoperite prin detecția de metale - predate în condiții legale către Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, de unde, mai apoi, au intrat în colecţiile Muzeului Național Brukenthal (după ce, în prealabil, au fost atent selectate, fiind reţinute doar obiectele cu valoare patrimonială) - provin din mai multe zone/localităţi ale județului Sibiu (sat Gherdeal, com. Bruiu; zona Gura Râului-Orlat; Mag, oraş Sălişte; Poplaca, com. Poplaca; zona Sadu-Tălmaciu-Tălmăcel, zona Vurpăr-Ţichindeal, sat Mohu, com. Şelimbăr), fiind descoperite izolat sau sub formă de tezaure/depozite, într-o extrem de mare varietate tipologică și de o certă valoare istorică: depozit preistoric de unelte din bronz (topoare), depozit mixt medieval târziu/modern timpuriu (unelte/arme), tezaur de monede grecești antice, inele de buclă (piese ornamentale pentru păr) din aur, fibule și monede izolate, de perioadă roamană sau medievală timpurie („epoca migrațiilor”), unelte, arme, piese de podoabă și/sau harnașament, preistorice și medievale."
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 23 Noi 2016, 00:13

popoviciliza scrie:... lista cu cele mai scumpe monede din lume dată de Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_m ... sive_coins ...


La data postării din https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_m ... sive_coins a dispărut cu totul moneda care acum un an era pe poziţia întâia (moneda de 1.000.000 AUD, cel mai mare la nominal din lume) la vremea baterii cu o valoare de peste 53,5 miloane USD.

Cred că pur şi simplu şi-au dat seama că NU este o monedă.

Lista are unele modificări, dar cele mai multe poziţii nu s-au schimbat.

Document1_Page_1.jpg
Document1_Page_2.jpg
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 30 Oct 2018, 08:40, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 06 Dec 2016, 17:07

În deschidere la deznodământul unui caz mult mai important pentru România, am selectat un caz mic, dar rezolvat brici în Franţa.

Printr-o coincidenţă, situaţia s-a înregistrat tot în Eure (viewtopic.php?f=2&t=609&p=92136#p92136), tot cu aur, dar cu alt deznodământ. Cele 2 articole de mai jos descriu împreună o poveste care a început în 2011 şi se pare că se termină în 2016 (dar nu se ştie niciodată…).

Eure: Închisoare cu suspendare pentru că au găsit un tezaur dar nu l-au declarat
07 aprilie 2015

„Săpând pe lângă casă pentru a construi o nouă bucătărie, trei zidari au nimerit peste lingouri şi monede de aur şi n-au spus asta niciodată proprietarilor...
Au fost norocoşi, dar necinstiţi: pentru că nu au declarat comoara pe care le-au găsit pe şantier, într-un sat din Eure, trei zidari au fost condamnaţi cu suspendare şi la rambursarea de mari sume de bani.
Curtea Penală din Evreux a condamnat trei muncitori la un an cu suspendarea pedepsei, dar şi la plata către proprietarii, la care au făcut lucrarea, a sumei de 450.000 de euro, jumătate din valoarea lingourilor şi monedelor de aur pe care le-au găsit şi apoi le-au vândut.
Legea prevede că o comoară trebuie declarată şi împărţită [50/50] între descoperitor şi proprietar. Numismatul care le-a cumpărat comoara şi care a trecut-o în Belgia, a fost condamnat pentru <<tăinuire agravată>> la doi ani de închisoare cu suspendare şi interdicţie de doi ani de la exercitarea activităţii.
Acest profesionist va trebui să plătească un total de aproximativ 326.000 de euro în amenzi şi penalităţi fiscale şi vamale în favoarea autorităţii vamale care s-a constituit în parte civilă.
Acest caz neobişnuit a venit la lumină în august anul trecut, dar faptele datează din primăvara anului 2011. Săpând terenul pentru a construi o bucătărie nouă în locul unui hambar pe proprietatea soţilor Beauté, la Notre-Dame-de-l'Isle (Eure), cei trei zidari au dat peste borcane de sticlă conţinând 16 lingouri de aur de câte 1 kg. fiecare şi 600 de monede de aur de 20 $ în 1920, fiecare cântărind 33 de grame.
Fără a spune nimic proprietarilor, unul dintre muncitori a luat legătura cu numismatul, cu sediul în Poses (Eure), care a cumpărat comoara cu 900.000 de euro şi, fără a spune nimic administraţiei vamale, a trecut monedele şi lingourile în Belgia, unde legislaţia cu privire la metale preţioase este mai puţin strictă decât în Franţa.
Stilul de viaţă al muncitorilor a intrigat banca lor şi celula naţională Tracfin [cellule française de lutte contre le blanchiment de capitaux et le financement du terrorisme], însărcinată cu monitorizarea mişcărilor de fonduri suspecte, a fost atenţionată, ceea ce a permis destul de repede prinderea acestora. […]”
http://www.20minutes.fr/insolite/158133 ... r-declarer

16 lingouri şi 600 de monede de aur în borcane
22 noiembrie 2016

„<<Dacă găsiţi o comoară, îmi spuneţi şi împărţim!>>. Adresându-se muncitorilor care realizau lucrări de terasamente la casa ei, Isabelle nu se gândea că aşa o glumă se va transforma într-o glumă proastă... Era în 2011, în Notre-Dame-de-l'Isle, în apropiere de Gaillon, în Eure.
Isabelle şi Thibault decid să angajeze o companie pentru a efectua lucrări. Trei muncitori sunt expediaţi la faţa locului. În timp ce lucrau de mai multe zile la nivelarea terenului, cupa mini-excavatorului a lovit ceva greu. Conducătorul auto al maşinii se opreşte imediat din lucrarea cu pământ. Şi împreună cu tovarăşii săi, vede acolo borcane de sticlă […] în care este ascunsă o comoară, estimată la 950.000 de euro: 16 lingouri de aur de câte 1 kg. fiecare şi 600 de monede de aur de 20 $ în 1924 şi 1927, fiecare cântărind 33 de grame. Ascunşi de privirile proprietarilor, cei trei muncitori iau comoara, înainte de a o transmite discret unui numismat din Eure. Discret sau aproape discret... deoarece datorită unei sesizări de la Tracfin [cellule française de lutte contre le blanchiment de capitaux et le financement du terrorisme], servicii ale Ministerului Economiei, anchetatorii dau de urmele hoţilor de comori.
În luna aprilie 2015, Curtea Penală din Evreux a condamnat pe cei trei muncitori la un an de închisoare cu suspendare şi o amendă de 450.000 de euro, iar pe numismat la doi ani de închisoare cu suspendare şi o amendă de 325.000 de euro. În cadrul şedinţei, muncitorii au explicat că „nu cunoşteau că un tezaur se declară, jurându-se de bună-credinţă”. Numismatul a admis că a s-a comportat „lejer în acest caz”. În plus, cei patru au fost condamnaţi la plata în comun sumei de 450.000 de euro pentru Isabelle şi Thibault.
Pentru trei tineri lucrători, este afacerea este foarte proastă: legea specifică că, de găseşti o comoară care nu este pe proprietatea ta, aceasta aparţine pe jumătate proprietarului (statul sau oraşul în cazul în care este un loc public) şi pe jumătate îţi aparţine.”
http://www.paris-normandie.fr/region/ev ... -HI7486548
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 20 Dec 2016, 10:33

popoviciliza scrie: "Isarescu, BNR: Gestul total nefericit de a arunca cu bani pe treptele BNR echivaleaza cu terfelirea tricolorului sau cu fluieratul atunci cand se canta imnul national" [...] Şi mai ciudat este că la tot serialul de "fără număr" la aruncări cu bancnote la care asistăm de atâta vreme, omul nostru nu a zis nimic. Sau se pune numai la mărunţiş?

images.jpg
images.jpg (6.38 KiB) Vizualizat de 9864 ori

Între timp a apărut în presă şi cazul extrem, nici nu mă gâdeam la aşa ceva. Am citit în Adevărul articolul "Cocalarii sud-africani umblă îmbrăcaţi în bani: un bărbat îşi etalează averea făcută prin comercializarea cremelor pentru stimularea apetitului sexual"(http://adevarul.ro/news/stiri-ciudate/c ... index.html) şi am mers la sursă: http://www.odditycentral.com/news/south ... money.html
money-suit.jpg
Tămăduitorul sud-african se plimbă literalmente îmbrăcat în bani
Spooky
14 decembrie 2016
„Michael Andile Dlamini, un fitoterapeut de succes din Nongoma, Africa de Sud, a devenit cunoscut sub numele de Mzimb'okhalimali (corp din care picură cu bani), după ce a început să îmbrace un costum făcut din bancnote adevărate, pentru a-şi scoate în evidenţă bogăţia.
Dlamini a început să lucreze ca vindecător în urmă cu trei ani, după ce în cele din urmă a dat ascultare vocilor strămoşilor săi. În vârstă de 33 de ani, susţine că, atunci când avea 12 ani, strămoşii i-au vorbit în vis, spunându-i care copaci şi plante să amesteca pentru a scoate remedii, dar a preferat să-i ignore. Apoi, în 2011, a început să aibă din nou aceste vise ciudate, în care strămoşii săi i-ar fi spus să meargă în pădure pentru a aduna plante şi rădăcini pentru remedii. El a început să se simtă rău, i-a fost spartă casa şi după ce a mers la „sangoma” (vindecător), care l-a certat pentru că nu a asculta viziunile, în cele din urmă Dlamini a decis să devină fitoterapeut.
S-a dovedit a fi cel mai bun lucru pe care l-a făcut-o vreodată, deoarece de la bun început poţiunile şi cremele sale au devenit incredibil de populare. Dlamini pretinde că face între 15.000 de ranzi (1.000 de dolari) şi 20.000 de ranzi (1.500 de dolari) pe zi prin vânzarea de produse pe bază de plante, care includ Pincode, un amestec pe bază de plante pentru a stimula apetitul sexual, un „săpun norocos”, care îndepărtează coşuri şi vergeturi, şi „apă binecuvântată”.
Dar, deşi celebru tot în toată Africa de Sud pentru remediile sale pe bază de plante, Andile Dlamini este chiar mai bine cunoscut pentru felul său neobişnuit de a-şi etala averea – plimbându-se într-un „costum de bani” alcătuit din sute de bancnote de 100 de ranzi (7 dolari) şi 200 de ranzi (14 dolari) fixate pe haine obişnuite. El a început să-l poartă în 2014 şi de atunci nu s-a mai oprit.
„Primesc banii de la oameni care îmi mulţumesc pentru că-i ajut şi care îi prind de hainele mele. Oriunde mă duc, oamenii se holbează”, a spus. Şi pentru a fi sigur că nu încearcă cineva ceva când îl vad mergând pe jos îmbrăcat într-o mică avere, Dlamini este întotdeauna însoţit de mai multe gărzi de corp.
Andile a purtat costumul de bani la mai multe evenimente proeminente din Africa de Sud, dar, recent, a provocat controverse pe canalele de socializare, după ce a şi îmbrăcat o ţinută din bancnote albastre şi portocalii la funeraliile Swiso Ncwane, cântăreaţă gospel, mulţi găsind acest lucru ca fiind lipsit de respect.””

Am certitudinea că indiganrea se refereau la lipsa de respect gen "a arunca cu bani pe treptele BNR echivaleaza cu terfelirea tricolorului sau cu fluieratul atunci cand se canta imnul national".

Avem şi filmuleţ cu reclamă la vânzări de ierburi: https://youtu.be/h6LcRO5l6Uk

Sper ca guvernatorul să facă o conferinţă de presă în care să înfiereze şi acest gest total nefericit. Sau să dea o mână de ajutor colegului său Lesetja Kganyago https://www.google.com/search?q=governo ... e&ie=UTF-8 care este prea proaspăt pe post (octombrie 2014!?!) şi prea tânăr (51 de ani!?!) ca să nu aibă nevoie de un sfat la momentul oportun. Imediat ce apare luarea de poziţie, postăm. Mai ales că nu vrem să păţească şi randul ce păţeşte leul.

Sau măcar să "se" scoată o reglementare să nu se ajungă şi la noi la aşa ceva!!!
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Feb 2017, 22:53

MONEDE ROMANE ȘI BRĂȚĂRI ANTICE, RECUPERATE DE POLIȚIȘTI

IPJ Dolj, 7 februarie 2017

"Polițiștii din Dolj au ridicat 49 de monede antice și două brățări formate din monede antice, de la un bărbat din Craiova, care încerca să le comercializeze. Pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal.

La data de 6 februarie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Dolj au desfășurat o acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, urmărind totodată prevenirea şi combaterea infracţiunilor de furt şi trafic cu bunuri culturale.

În urma activităților desfășurate, a fost depistat un bărbat, din Craiova, care oferea spre vânzare un lot de 25 de monede romane, despre care se deţin date că sunt produsul unor infracţiuni de furt şi detecţii ilegale în situri arheologice clasate în patrimoniul cultural naţional.

În aceeași zi, în baza unei autorizații de percheziţie emise de magistrații Judecătoriei Craiova, polițiștii au percheziţionat locuinţa acestuia, de unde au mai ridicat două brăţări alcătuite din monede antice, precum şi un lot de 24 de monede antice (6 tetradrahme thasiene, o drahmă Histria şi 17 monede antice).

Polițiștii au întocmit în cauză un dosar de cercetare penală și continuă cercetările în vederea stabilirii întregii activităţi infracționale, sub aspectul săvărşirii infracţiunilor de furt și accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare, conform prevederilor Ordonanței 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic.

Obiectele de patrimoniu au fost ridicate de polițiști, urmând a fi expertizate."

filmuleţ: https://www.politiaromana.ro/files/news ... ice_07.avi

https://www.politiaromana.ro/ro/stiri/m ... -politisti
Fisiere atasate
big_picture9.JPG
big_picture7.JPG
big_picture5.JPG
big_picture3.JPG
big_picture1.JPG
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Feb 2017, 22:58

- continuare -

Şi un surplus de informaţie "pe surse jurnalistice", prima dată când aflu ceva în plus de la presă:

Craiovean acuzat că a scos la vânzare monede antice furate

... fără autor... 7 februarie 2017

"Un craiovean de 27 de ani este acuzat de comiterea infracțiunilor de furt și acces cu detectoare de metale în zonele cu patrimoniu arheologic, după ce a încercat să vândă 25 de monede romane pe internet. În urma unei percheziții acasă la tânărul de 27 de ani au mai fost găsite două brăţări făcute din monede antice, dar și alt lot de 24 de monede antice.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Dolj, în cursul zilei de luni, ofițerii Serviciului de Investigații Criminale – Biroul Patrimoniu au depistat un craiovean de 27 de ani, care scosese la vânzare pe internet, cu suma de 1.200 de lei, un lot de 25 de monede romane (1.200 de lei). Oamenii legii au luat legătura cu vânzătorul, iar după ce au negociat un preț mai mic, s-au întâlnit cu el și l-au pus sub acuzare. Asta pentru că, după cum susțin polițiștii doljeni, monedele scose la vânzare ar proveni din comiterea unor infracţiuni de furt şi detecţii ilegale în situri arheologice clasate în patrimoniul cultural naţional.

Tot luni, în baza unui mandat de percheziţie emis de magistrații Judecătoriei Craiova, polițiștii au făcut o percheziție acasă la craioveanul de 27 de ani, unde au găsit două brăţări făcute din monede antice, precum şi alt lot format din 24 de monede antice (6 tetradrahme thasiene, o drahmă Histria şi 17 monede din perioada creştină).

După audieri, oamenii legii au întocmit pe numele craioveanului un dosar penal privind comiterea infracțiunilor de furt și acces cu detectoare de metale în zonele cu patrimoniu arheologic, această din urmă infracțiune fiind prevăzută în Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic. Potrivit legii, accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi confiscarea detectoarelor. Polițiștii doljeni au mai precizat că obiectele de patrimoniu găsite au fost ridicate în vederea cercetării şi expertizării."

http://www.gds.ro/Local/2017-02-08/crai ... ce-furate/
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1772
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

AnteriorUrmatorul

Inapoi la Discutii - monede moderne

Cine este conectat

Utilizatorii ce navigheaza pe acest forum: MSN [Bot] si 5 vizitatori

cron