articole din presa

Monede Romania, monede straine

Moderatori: vlahul, berserkr

Re: articole din presa

Mesajde dsdev » 09 Sep 2015, 19:58

Inca ceva, referitor la monedele romane antice "avand elemente distinctive ale bunurilor ce fac parte din Patrimoniul Cultural National": din cate ma pricep eu (nu deosebit de mult) la monedele romane, nu se pune problema sa exista monede romane care sa fi circulat exclusiv pe teritoriul actual al Romaniei. Mai concret, o moneda romana care a circulat pe teritoriul Daciei a circulat la fel de bine, in aceeasi forma / batere, si prin Ungaria de azi sau alte state al caror teritoriu facea parte din imperiul roman. Chiar si monedele batute la Apulum nu erau destinate doar utilizarii locale ci erau folosite pe intreg cursul inferior al Dunarii. Deci, in lipsa unor dovezi de genul "moneda a fost gasita langa Targoviste" de unde stim ca acea moneda a circulat vreodata prin Romania / Dacia? Ce relevanta are ea pentru Patrimoniu?

In plus, de unde stim ca acel elvetian nu a intrat cu piesele in tara, a incercat sa le vanda aici iar acum se intorcea cu ele acasa? Nu zic ca asa e, nici nu cred ca e asa, insa ar fi si asta o varianta plauzibila macar teoretic. Deci ce se intampla daca eu plec in Elvetia, cumpar de acolo o moneda care poate fi considerata de Patrimoniu si ma intorc cu ea pe Otopeni? Am voie sa intru cu ea in tara daca pot demonstra ca am cumparat-o de afara? Din cate stiu si in cazul asta se vor sesiza domnii de la Patrimoniu, daca vamesul are ochiul ager :arhh:
Daca imi vand masina, pot sa pun un bid mai mare...
Avatar utilizator
dsdev
****
****
 
Mesaje: 132
Membru din: 05 Dec 2014, 22:50

Re: articole din presa

Mesajde dsdev » 09 Sep 2015, 20:05

popoviciliza scrie:Problema este că induc o stare de confuzie perpetuă, iar părerea mea este că o fac cu intenţie.

Totusi nu inteleg de ce ar face asta intentionat... Care ar fi miza? Cineva ar trebui sa comande astfel de articole, ca doar nu s-a trezit reporterul sa scrie doar asa ca sa vada ce iese... Nu vorbim despre nu stiu ce stire bomba despre Basescu cu potential de trafic mare, banuiesc ca nu sunt chiar asa de multi cititori de-ai lor interesati sa citeasca articole despre monede vechi.
Daca imi vand masina, pot sa pun un bid mai mare...
Avatar utilizator
dsdev
****
****
 
Mesaje: 132
Membru din: 05 Dec 2014, 22:50

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Sep 2015, 20:12

Păi, aşa cum am spus, este o părere (părerea mea). Unul dintre motive (tot după părerea mea) este că în felul ăsta cei care au generat ştirea (atenţie: nu ziariştii, ei doar au preluat şi modificat "ştirea") au interes să mai agite din când în când sacul (există ceva periodicitate la genul asta de "ştiri"). Iar agitatul sacului are rostul lui. Asta e părerea mea, cum spuneam, nu este obligatoriu să conteze, dar contează să fim informaţi cu ce "se mai spune" că se întâmplă în jurul nostru.

Cu stimă,
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 15 Mar 2016, 14:58, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde dsdev » 09 Sep 2015, 20:19

popoviciliza scrie:Păi, aşa cum am spus, este o părere (părerea mea). Unul dintre motive (tot după părerea mea) este că în felul ăsta cei care au generat ştirea (atenţie: nu ziariştii, ei doar au preluat şi modificat "ştirea") au interes să mai agite din când în când sacul (există ceva periodicitate la genul asta de "ştiri"). Iar agitatul sacului are rostul lui. Asta e părerea mea, cum spuneam, nu este obligatoriu să conteze, dar contează să fim informaţi cu ce "se mi supne" că se întâmplă în jurul nostru.

Am inteles si nu contest parerea :-) Si eu sunt de parere ca exist o anumita ciclicitate in stirile astea, cam cum se intampla cu zvonurile ca X sau Y a gasit o moneda de 2 lei 1901 la un batranel care vindea ceasuri rusesti prin Vitan :-) Doar ca nu deduc care ar fi scopul final... "Nu faceti si voi ca uite ce puteti pati"? Educatie legislativ-numismatica? O forma de justificare pentru fondurile alocate celor de la Patrimoniu ("uite ce facem noi")?
Daca imi vand masina, pot sa pun un bid mai mare...
Avatar utilizator
dsdev
****
****
 
Mesaje: 132
Membru din: 05 Dec 2014, 22:50

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Sep 2015, 20:29

- "agitatul sacului" are rost complex: o rezultantă este că în timp ce agitaţii din sac lasă sacul în pace, cel care agită face ce ştie el să facă mai bine!
- ca orice teorie şi teoria asta cu sacul mai trebuie să fie şi demonstrată, iar una dintre observaţiile care ar ajuta la demonstraţie este că - deşi ţara este plină de locuri în care se pot descoperi nereguli - acestea sunt descoperite numai în unele puncte, nu foarte multe, dar foarte semnificative în sine, fără ca toate aceste descoperiri să fie şi conforme cu ceea ce se spune
- pentru mine este o surpriză parţială că "infractorii" nu ies în media să spună că nu este adevărat ce li se pune în cârcă, pentru că nu cred că din ştirile astea "cu sacul" se poate identifica concret vreo persoană
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 09 Sep 2015, 20:53

Un articol surpriză: http://www.bbc.com/news/blogs-news-from ... ef=Default

Până acum am auzit / citit că:
- se poate protesta împotriva cuiva / bloca pe cineva ca formă de protest plătind în monede mici-mici
- se poate obţine un discount dacă plăteşti cash (nu ştiu dacă şi la noi)
dar nu credeam să citesc despre cineva care îşi cumpără maşină plătind cu patru tone de mărunţis, fie el şi în fişicuri!
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 12 Sep 2015, 09:35

- dinspre cei care caută şi reuşesc să descopere -

http://www.theguardian.com/us-news/2015 ... nish-coins
http://www.mediafax.ro/externe/comoara- ... o-14682466

"Pe 30 iulie 1715, un uragan a împins un convoi de 11 galioane spaniole, încărcate cu comori, spre recifele East Cost din Florida, scufundându-le pe toate, în primele ore ale dimineţii următoare. În prezent, rămăşiţele acelor ambarcaţiuni sunt împrăştiate pe fundul mării pe o suprafaţă foarte mare.
[...] Ca mulţi alţi vânători de comori din Florida, William Bartlett, care lucrează ca decorator de băi şi bucătării în Pompano Beach, este pasionat de scufundările marine."

"Cele 350 de monede din aur includ nouă piese foarte rare, cunoscute sub denumirea "escudo regali", ce erau transportate pe acele nave pentru a fi dăruite regelui Spaniei"
"Only 20 such coins were known to exist prior to the recovery of the nine royals"
Fisiere atasate
10405551_942183425848628_7102065263574748623_n-48544.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 18 Sep 2015, 10:29

Şi un articol de citit cu rezerve:
http://adevarul.ro/economie/bani/leul-r ... index.html

Leul românesc a împlinit 180 de ani. Cum a evoluat moneda noastră naţională de la 60 de parale la 100 de bani 16 septembrie 2015

"La data de 16 septembrie 1835, leul era instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină löwenthaler (talerul olandez) care avea gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau "leu". La mijlocul secolului XVII, în Ţara Românească şi Moldova circulau mai multe monede străine. Cea mai cunoscută era talerul olandez. Löwenthalerii au circulat până pe la 1750, iar popularitatea lor a fost atât de ridicată încât chiar şi după retragerea din circulaţie au fost identificaţi în popor cu noţiunea de monedă şi preţurile au continuat să fie calculate în aceasta monedă. Mai târziu, în septembrie 1835, leul a fost introdus ca monedă oficială a românilor, iar la 22 aprilie - 4 mai 1867, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, apare legea care înfiinţează sistemul monetar românesc şi se bat primele monede. De atunci, leul este egal cu 100 de bani (moneda divizionară). Un leu românesc cântărea cinci grame de argint, sistemul monetar fiind bazat pe bimetalismul aur-argint. Au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1, 2, 5 şi 10 bani, care erau din bronz. Apoi, în 1868, au fost emise primele monede româneşti de aur, vestitul "pol" cu valoarea de 20 de lei. La 1867 era cel mai puternic Cel mai puternic leu din istorie l-am avut în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei. Leul românesc a circulat pe teritoriul României, dar şi în Basarabia. Denumirea leului moldovenesc de azi provine de la leul românesc."
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 12 Oct 2015, 21:26, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 18 Sep 2015, 10:34

... în timp ce în ediţia locală (5 septembrie 2015 / Focşani), se vede ce înseamnă o abordare mai coerentă, pe o temă similară:
http://adevarul.ro/locale/focsani/zbuci ... index.html

Zbuciumata istorie a monedei naţionale, de la talerul olandez la leul greu. Cum au intrat românii în cercul select al „milionarilor“ lumii

"Acest eveniment fiscal, legiferat în iulie 2005, nu a fost singurul de acest gen petrecut în ţara noastră, românii trecând de câteva ori prin astfel de ajustări monetare. Deşi s-au împlinit 10 ani de la ultima denominare monetară a leului nostru, încă mai sunt români care pronunţă preţurile şi veniturile proprii în funcţie de vechile lor semnificaţii , fiindu-le destul de greu să stabilească repede şi pe loc noile valori de convertire. Au fost chiar momente fulgerătoare de inflaţie care au lăsat populaţia nepregătită, cu buzunarele aproape goale sau dimpotrivă, pline cu bani fără valoare. Despre istoria leului nostru cel atât de încercat şi cum a fost acesta adoptat de către strămoşii noştri, aflăm din informaţiile istoricului Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. "Se poate aminti aici că până la introducea oficială a leului, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, românii achiziţionau sau vindeau în alte monede, de preferat în franci, la un curs stabilit în funcţie de un aşa zis leu care nu mai există, de fapt, în circulaţie. Este sau era vorba de vechii taleri olandezi, gravaţi cu imaginea acestui animal, piese, care au prins la vechii locuitori ai acestor ţinuturi şi au fost preferate altor monede. O dată cu trecerea timpului, aceşti taleri-lei au dispărut din circulaţie fiind piliţi de speculanţi, tezaurizaţi, topiţi şi mai ales neînsoţiţi de alte emisiuni monetare care să împrospăteze numărul acestor bani. Pentru că pe piaţa românească, de secol XIX, leii vechi lipseau cu desăvârşire, mai întâi domnitorul Cuza şi apoi Carol I au încercat (ultimul a şi reuşit) să introducă leii noi, pe care cu ajutorul unor specialişti remarcabili i-a confecţionat mai întâi peste hotare apoi, chiar în ţară, în din ce în ce mai multe exemplare. Astfel, în România de până la Marea Unire a urmat o relativă stabilitate monetară, cu câteva mici momente de derută, poate, în timpul Războiului de Independenţă, când rublele aliaţilor au zguduit destul de bine valoarea leului nostru, dar personajele aflate atunci la butoanele ţării au reuşit să ţină în frâu devalorizarea banilor româneşti. În timpul Primului Război Mondial şi după acest conflict, relativa stabilitate monetară a lumii s-a spulberat, în România preţurile sporind până la de 10 ori faţă de trecut. Chiar dacă au crescut şi salariile de atunci, populaţia s-a simţit nedreptăţită de aceste schimbări. După Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a pregătit tendenţios două reforme monetare, una în 1947 şi alta în 1952 ce au distrus cu desăvârşire economiile românilor care mai deţineau aşa ceva, aşa încât noua orânduire a ţării a determinat întreaga populaţie să pornească pe drumul aspru al făuririi comunismului , fără un ban în plus în buzunar, pregătind, aşa cum se anticipa în toate plenarele Comitetului Central, că vremurile în care banii vor dispărea cu desăvârşire nu sunt departe. După prăbuşirea regimului de tristă amintire, noul sistem aşa zis capitalist şi de piaţă a lovit şi acesta cu putere în populaţie printr-o inflaţie galopantă care mai bine de un deceniu a sărăcit mulţi români. Uşor, uşor în vremurile mai recente lucrurile s-au mai îndreptat, cei fără locuri de munca au plecat unde au văzut cu ochii, România a prins se zice un pic de cheag şi în 2005 autorităţile au găsit de cuviinţă să taie 5 de zero din valoarea de atunci, astfel încât cea mai mare bancnotă emisă în întreaga noastră istorie, cea de 5.000.000 ROL a devenit 500 RON. Românii obişnuiţi cu vechile valori, care le ofereau şi un pic de mândrie, deoarece îi încadra şi pe ei, teoretic, în cercul select al milionarilor lumii, au rămas descumpăniţi revenind la salarii comparabile şi chiar mai mici decât pe vremea regimului comunist. Vârstnicii şi nu numai mai întâmpină şi azi, la 10 ani de la schimbare, dificultăţi cu această ultimă denominare şi pronunţă sumele cu cinci, şase şi chiar mai multe zerouri , asta în timp ce guvernanţii ne anunţă că în curând chiar dacă nu cum se anticipase, dar oricum până în 2020, ne vom trezi cu preţurile şi salariile în Euro şi atunci cu siguranţă vom avea parte de alte surprize de acomodare cu această monedă, chiar dacă nu nouă, dar nefolosită, încă intens la scara naţională", precizează Florin Dârdală."
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 18 Sep 2015, 10:47

Am citit şi eu ferparul de mai jos (care a apărut în mai multe cotidiane) şi am ezitat să postez, dar iată că presa s-a sesizat, aşa că:


"Sindromul Stockholm/ Mugur Isarescu, numit de Vadim Tudor "membru (organ) in pantalonii grupului Bilderberg", il elogiaza pe "omul de cultura" pentru "inegalabilele lui pamflete" si a depus o coroana de flori cu mesajul "somn lin"

Moartea lui Corneliu Vadim Tudor a adunat mai multi politicieni, afaceristi si demnitari la priveghiul "Tribunului", unul dintre ei fiind si Mugur Isarescu. Guvernatorul Bancii Nationale a depus o coroana de flori la biserica Sf. Gheorghe si l-a elogiat intr-un necrolog pe "omul de cultura" si "intelectualul public" pentru "inegalabilele luil pamflete". Isarescu a fost adeseori tinta calomniilor si injuraturilor lui Corneliu Vadim Tudor. Acesta l-a numit chiar in acest an "mare mason si "membru (organ) in pantalonii Grupului Bilderberg", intr-o postare pe Facebook.

Coroana depusa de Mugur Isarescu la capataiul "Tribunului", care se putea zari miercuri la intrarea in biserica Sfantul Gheorghe cel Nou, era inscriptionata cu mesajul "Somn lin". De altfel, guvernatorul Bancii Nationale a publicat un necrolog dedicat lui Corneliu Vadim Tudor in editia print de miercuri a ziarului Adevarul.

Isarescu il elogiaza pe Vadim, sustinand ca: "Fara el, viata cetatii noastre va fi mai saraca. A iubit Tara Romaneasca si istoria ei, a fost un om de cultura, un intelectual public si, mai cu seama, a imprimata aceste trasaturi ale personalitatii sale discursurilor politice, activitatii jurnalistice si inegalabilelor lui pamflete. I-am apreciat, cu deoesebire, preocuparea constanta pentru istoria Bancii Nationale.
L-a interesat personalitatea lui Eugeniu Carada, intemeietorul Bancii Nationale a Romaniei. A cercetat momentele de inceput ale bancii noastre centrale si a publicat in ziarul pe care il conducea Tricolorul, insemnari din epoca ale lui Constantin Bacalbasa despre locuinta guvernatorului Anton Carp, cu ferestrele catre strada ce poarta numele lui Carada, din vremea in care guvernatorii BNR erau obligati sa locuiasca in incinta institutiei. In plus, Corneliu Vadim Tudor a fost si un pasionat numismat. La plecarea lui din aceasta lume, fie ca Dumnezeu sa-i vegheze pacea vesnica. Familiei indoliate -condoleante".

Intr-o postare pe Facebook, in luna aprilie (vezi in Romania Libera captura foto a postarii) , Corneliu Vadim Tudor il descria astfel pe guvernatorul Bancii Nationale: "de cand e mare mason mare si membru (organ) in pantalonii Grupului Bilderberg, Mugur Isarescu se consideră f.f. important. Pur si simplu, el nu mai are dialog cu nimeni, nu da, nimanui, nr. de telefon si, in general, s-a inaltat la cer. Atat de sus, incat i se vede fundul, ca la maimute. Asa crede el ca impune autoritate? Haida-de, rade lumea de el".

Sindromul Stockholm apare atunci cand victima incepe sa-si simpatizeze agresorul. A fost observat pentru prima data in anii '70, cazul unui jaf armat si luari de ostatici intr-o banca din Stockholm, cand victimele s-au atasat emotional de rapitori."

... şi cele două capturi:
image-2015-09-16-20429855-41-coroana-flori-depusa-mugur-isarescu.jpg
image-2015-09-16-20429848-0-necrologul-platit-mugur-isarescu-pentru-corneliu-vadim-tudor.jpg


Pentru mine a fost de interes pasajul: "În plus, Corneliu Vadim Tudor a fost şi un pasionat numismat", aici găsesc adevăratul sindrom Stockholm (la câte agresiuni pasionate i-au produs omului numai cei de pe acest forum...)
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 05 Oct 2015, 23:36

O licitaţie finalizată acum mai puţin de o săptămână, miercuri 30 septembrie 2015, a fost organizată la New York unde s-a prezentat încă o parte din colecţia D. Brent Pogue, probabil cea mai importantă colecţie contemporană de monede timpurii SUA.

MASTERPIECES OF UNITED STATES COINAGE (II) a cuprins o piesă Flowing Hair silver dollar 1794 gradată MS66+ (PCGS) şi care s-a vândut cu aproape 5 milioane de dolari (în limita de 3-5 milioane a evaluării).
2041both-e1442245954772.png

Anul 1794 este primul în care monetăria SUA a bătut dolari de argint. În prezentarea pentru licitaţie se menţionează că s-au bătut 1.758 piese, iar moneda în discuţie este “well-known and extensively pedigreed.”

Licitaţia a cuprins 105 piese, prezentate de Stack’s Bowers şi Sotheby’s şi a atins 26 de milioane (Associated Press).

Tot cu această ocazie, s-a licitat Capped Bust Right eagle 1795 gradată MS65 (PCGS), considerată a fi cea mai bună piesă păstrată din cele bătute din aur în SUA în anii 1700’ (au fost bătute 8.707 piese în 1795, monedele din aur ale vremii fiind retopite în cea mai mare parte). S-a vândut cu 2,5 milioane.
xx.JPG

Întreaga colecţie Pogue de monede timpurii SUA (aproape 650 de piese) este (a fost) probabil cea mai valoroasă colecţie de monede rare a vremurilor noastre, evaluată la circa 200 de milioane de dolari. Vânzările vor continua până în 2016, următoarea licitaţie va fi în 18-19 februarie 2016, la New York.

- cataloagele (care sunt la înălţime) se pot descărca de pe site http://www.stacksbowers.com/BrowseAuctions.aspx
- colecţia în sine este prezentată pe https://www.youtube.com/watch?v=Q0pu9nC ... e=youtu.be (cel mai mult m-a impresionat faţa mesmerizată a lui David Hall, fondator PCGS etc.)
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 07 Oct 2015, 16:51

Imediat a fost actualizată şi lista cu cele mai scumpe monede din lume dată de Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_m ... sive_coins în care este pe poziţia a 5a. Nu apare însă / încă ce ar fi fost pe poziţia a 10a (dacă nu mai sunt şi alte omisiuni).
Fisiere atasate
List of most expensive coins - Wikipedia, the free encyclopedia-page-001.jpg
List of most expensive coins - Wikipedia, the free encyclopedia-page-002.jpg
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 07 Oct 2015, 17:18

Deşi cred că este cunoscută, pentru conformitate, trec aici şi moneda cea mai scumpă [la nominal!] din lume (în acest moment) deşi articolul are ceva vechime: http://www.australiangeographic.com.au/ ... s-biggest/

Este cert un unicat tehnologic (1.012 kg, puritate, 80 cm diametru, 12 cm grosime, 99.99% aur). Nominalul este de 1.000.000 AUD şi avea la vremea baterii o valoare de peste 53,5 miloane USD.
CEO-gold-coin.jpg

La dimensiunea aceasta, nu doar noţiunea de monedă este între paranteze, ci şi tehnologia. În principiu, NU este o batere de monedă. Aveţi posibilitatea să vedeţi cum au chinuit cetăţenii respectivi şaiba de aur la https://www.youtube.com/watch?feature=p ... 1KoF8Ik24Y
Cred că CEO Ed Harbuz (Perth Mint) - de la min. 2.5 - are origini de prin zona noastra, dacă nu după nume atunci după cum i-a pus pe omuleţi să mai dea o cârpă. Cu toată silinţa, platoul nu a ieşit plan, aşa că şi criticii au de mâncat o pâine. În concluzie: o fi un "MS70" şi simulat şi cu defecte???. Pe zvonuri, se negociază încapsularea, dar părţile nu se înţeleg (mişcarea aia măiastră de răsucire a monedei în mâna expertului nu a reuşit la simulări, ca să nu mai vorbim de rest), aşa că se mai amână licitaţia.

Pentru cei pasionaţi, sunt imitate toate elementele (luciu de zbatere, proof, zimţi, perle etc., dar şi riduri).
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 23 Noi 2016, 00:18, modificat de 2 ori in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 10 Oct 2015, 23:05

- acum câteva săptămâni, am dat peste un articol în care un dealer spunea, între altele, că moneda lui este cea mai tare şi că a mai vândut încă vreo 9-10 bucăţi, dar sigur pe aceasta o va vinde cu un preţ record; faţă de ultima prezenţă publică (1988), moneda s-a vândut cu aproape de 10 x preţul iniţial; particularităţile acestei monede unice (şi cu un trecut local de 200 de ani foarte bine cunoscut), clădite pe spezele uneia care a circulat în zeci-sute de milioane de exemplare, m-au făcut să nu trec direct articolul respectiv (deşi era cald, din mai 2015) ci să mai "sap" până am ajuns să pun cap la cap cele de mai jos -

Câteva decenii, înainte şi după 1800, coloniile Angliei din cele două Americi şi din Asia de Sud-Est s-au confruntat cu o penurie gravă de monede engleze. Motivele au fost multiple, între altele fiindu-le interzis să bată monedă proprie. Sintetizez, simplificând, care este efectul peste timp al acestei situaţii.

Moneda de schimb acceptată în acea vreme era faimoasa monedă de opt reali (în spaniolă "Real de a Ocho"), care a apărut în 1497 (corespondent al Thaller-ului german).
Milioane de astfel de piese (numite la vremea respectivă şi Spanish dollar) au fost bătute de-a lungul mai multor secole, fiind între cele mai circulate piese ale perioadei coloniale în zona Americilor, şi fiind încă în uz în America de Nord şi în Asia de Sud-Est în secolul XIX.
Din 1732 moneda de opt reali a fost bătută la dimensiunea de 39 mm şi greutatea de 26,8646-27,2638 gr (toleranţe stricte pentru acea vreme, dar adevărate), iar muchia avea elemente de siguranţă în relief, pentru a garanta că nu este micşorată prin pilire greutatea monedei (ceea ce se întâmpla frecvent cu monedele precedente).
Anglia a decretat că valoarea acestei monede este echivalentă cu 6 şilingi.
Cum problema cea mai gravă era cea a lipsei mărunţişului, fiecare colonie engleză (şi SUA o perioadă de timp) care se folosea de moneda spaniolă a fragmentat monedele în cele mai diverse feluri (cum ar fi 6 sau 8 felii de tort, fâşii paralele, contramărci, monede perforate etc.).
20150203_Cut-silver.JPG
Cred că 8 este cea mai frecventă fragmentare (care coincide şi cu unitatea monetară de 1 real):
piecesofeight.jpg
Însă acum 200 de ani, unele colonii – dintre care mă voi referi la două situate la antipozi… – au adoptat o soluţie specială, asigurându-şi în fapt o monedă nouă care (fără a fi contrară interdicţiei de a bate monedă) le asigura o monedă proprie. Acestea s-au folosit de moneda de opt reali, cel mai frecvent de cea bătută în Mexic (în special 1803, 1804, dar şi ani ulteriori). Nu este de interes care a fost prima dintre colonii (sursele au opinii divergente), dar, soluţiile fiind aproape identice, este foarte probabil că a existat o influenţă.

Astfel, în 1813 (am luat acelaşi an de referinţă, indiferent de variaţiile din unele surse), atât guvernatorul coloniei Prince Edward Island (acum în Canada), cât şi guvernatorul coloniei New South Wales (acum în Australia), au dispus ca monedele de opt reali să fie decupate circular (şi perfect centrat), rezultând o pereche de monede (un miez de 1 şiling, denumit "dump" sau "plug", şi un inel de 5 şilingi, denumit "holey dollar"). Deoarece scopul acestei operaţiuni era dublu (să asigure atât masa monetară, cât şi menţinerea acesteia pe teritoriul respectivei colonii), cele două monede rezultate din moneda mutilată au fost marcate la rândul lor cu elemente de siguranţă (evident personalizate pentru fiecare colonie).

Rezultatul imediat a fost cel scontat, între altele şi pentru că restul coloniilor nu prea respectau echivalarea cu 6 şilingi (spre exemplu se mergea pe echivalent 8 şilingi), astfel încât valoarea acestor "dump" + "holey dollar" = 6 şilingi era cu 20% mai mare decât a monedei întregi / a altor fragmente când aceasta / acestea erau echivalate cu 8 şilingi. Astfel, piesele "dump" şi "holey dollar" nu mai migrau în afara celor două colonii şi rezultatul a fost o monedă locală!

Este o soluţie gen Boierul şi Păcală (similar cumva cu Unirea, că şi moneda este un semn statal, dar la scară mai mică)

Cum am spus, fiecare sursă dă altă variantă referitor la cine a avut meritul de a crea această monedă locală, aşa că prezint ce s-a ales după 200 de ani de aceste monede în ordinea:
1. moneda de 8 reali bătută în 1803 şi 1804 în Mexic
2. monedele "dump" + "holey dollar" create în 1813 în colonia New South Wales (acum în Australia)
3. monedele "dump" + "holey dollar" create în 1813 în colonia Prince Edward Island (acum în Canada)

Şi – pentru a onora topicul – o să mă bazez pe prezentarea articolelor din presă (pe cât de recente posibil).
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 12 Oct 2015, 22:36, modificat de 5 ori in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

Re: articole din presa

Mesajde popoviciliza » 10 Oct 2015, 23:14

1. moneda de 8 reali bătută în 1803 şi 1804 în Mexic

Foarte dificilă sarcină: moneda fiind atât de răspândită (comună), de-abia, de-abia am găsit un articol (în timp ce referinţele în alte media sunt supraabundente!). Spre norocul meu, locul întâmplării este chiar pe coasta australiană, adică vecină cu subiectul 2... şi chiar contemporană cu preocupările coloniilor legate de masa monetară (1811 faţă de 1813).

Descoperirea a ceea ce a mai rămas după evenimentele din 1811 s-a făcut în 1978 şi a fost descrisă ca fiind una dintre cele mai incredibile descoperiri din istoria maritimă a Australiei… Cu toate acestea – în prezent – nu se găsesc referinţe directe în presă, zona respectivă (Ningaloo) fiind intens mediatizată dar pentru posibilitatea de a vedea de aproape rechinii balenă.

Aşa că nu am un articol din secolul nostru, ci unul din presa din perioada naufragiului – pentru că despre un naufragiu vorbim – şi nu din presa locală (pentru că Swan River Colony apare de abia în 1829) ci din cea din SUA (Boston):
“Ship Rapid, Captain Dorr, of and from Boston, has been lost on the coast of New Holland; Captain and crew saved. Captain Dorr and part of the crew of the Rapid navigated to Philadelphia the schooner General Greene, she having lost her captain and most of her crew at Batavia. The General Greene had a passage of 111 days and arrived last Monday. We learn that almost 200,000 dollars were insured on the Rapid in this town. It has been ascertained that the Rapid has on board, when she sailed, Two Hundred and Eighty Thousand Dollars in specie. If the ship and cargo have been wholly lost, as reported, it must add greatly to the commercial distress already to severely experienced in this town.” (Colombian Centinel, 3 august 1811).
N069.jpg
N051.gif
ecf03f0ae7cd41c5bf2b3cbaeae1948d.jpg
exemplare ale ziarului cu anunţuri despre nave şi cu anunţuri de altă natură din prima parte a anului 1811

Având în vedere că echipajul (22 de membri) s-a salvat (în condiţii excepţionale https://www.sterlingcurrency.com.au/res ... shipwreck; data la care s-au întors în Philadelphia la sfârşitul lunii iulie 1811), să detaliem ce s-a întâmplat cu încărcătura de 280.000 de dolari, destinată comerţului SUA - Asia de Sud-Est.

Monedele erau Spanish dollar, astfel că vorbim despre o cantitate uriaşă de argint (chiar şi pentru acele timpuri), estimată la cca. 7,84 tone. Această încărcătura a plecat din Boston către Canton (moneda fiind bună şi în China, de unde avem piese cu contramarca locală din perioada respectivă, consfinţind-le astfel puterea de circulaţie în această parte a lumii).

Imediat după naufragiu (7 ianuarie 1811), echipajul a ars epava până la linia de plutire – astfel încât să o protejeze de jefuitori – şi a plecat.

Salvarea monedelor a fost o chestiune de urgenţă pentru proprietarii vasului Rapid. Bostonul avea deja serioase probleme comerciale, iar la aceasta se adăuga deteriorarea relaţiilor dintre SUA şi Anglia – ajungându-se în final la războiul din 1812. Astfel, în lunile ce au urmat, majoritatea pieselor au fost salvate, la locul naufragiului rămânând numai o ladă cu 19.000 de monede.

Ulterior, ca în multe astfel de situaţii, uitarea s-a aşternut peste aceste evenimente. După 168 de ani de atunci, pe 20 iulie 1978, epava este descoperită întâmplător la Madman’s Corner (Ningaloo), iar cel care o descoperă sesizează pe loc că nu este una cunoscută http://www.bluewaterfreediversofwa.com/ ... covery.htm. Chiar atunci, s-a şi găsit prima monedă – un 8 reali. Diversele piese şi fragmente găsite au fost predate Western Australian Museum în octombrie 1978, iar scufundătorii amatori au arătat că la locul naufragiului se vedea o mare cantitate de argint.
Pentru a îndepărta eventualii jefuitori, muzeul a organizat imediat o expediţie şi au început cercetările. De abia pe 5 mai 1981, cercetătorii au clarificat că epava era a navei Rapid, anunţul pe care l-am menţionat, descoperit ca urmare a cercetării documentare, conducând la identificarea acesteia. De subliniat că nava respectivă este singura din acest tip (American China trader) cercetată arheologic până acum.

Cei care au descoperit nava au fost recompensaţi, în total, cu 30.000 de dolari.

Datele de pe monede confirmă că nava s-a scufundat după 1809, acestea fiind bătute între 1759 şi 1809, cele mai multe fiind datate între 1802 şi 1804. Astfel vorbim despre acelaşi tip de monedă ca şi cel folosit pentru crearea monedelor „dump” + „holey dollar” create în 1813 în coloniile New South Wales (acum în Australia) şi Prince Edward Island (acum în Canada).
https://en-gb.facebook.com/200677676295 ... 818846296/
Ultima oara modificat de popoviciliza pe 12 Oct 2015, 20:24, modificat 1 data in total.
popoviciliza
******
******
 
Mesaje: 1714
Membru din: 16 Feb 2014, 18:07

AnteriorUrmatorul

Inapoi la Discutii - monede moderne

Cine este conectat

Utilizatorii ce navigheaza pe acest forum: Niciun utilizator inregistrat si 4 vizitatori